„Adie a viață și a veșnicie…”

1099
0
În imagini: Aspecte de la inaugurarea expoziției. Fotografii de Nadejda Roșcovanu, MNLR

 90 de ani de la nașterea lui Pavel Boțu

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

 Adie a viață și a veșnicie în preajma celor prezenți la o Vânătoare cu adevărat împărătească, dedicată poetului și omului de stat Pavel Boțu, inaugurată tradițional de către directoarea MNLR, dr. habilitat Maria Șleahtițchi, care a mulțumit familiei pentru contribuția și donarea exponatelor. Expoziția este structurată în trei module: familia, opera (cărți, manuscrise, distincții), Ornic-ul (carte, critică, obiecte).

Printre puținii prezenți ai generației Pavel Boțu, maestrul Vladimir Beșleagă, l-a cunoscut și a muncit cot la cot timp de cinci ani. În discursului său maestrul a punctat: Moartea unui om transformă viața lui în destin. Fraza lasă fiecăruia dintre noi loc de meditație, reflecție, dar și analiză a temporalului vis-a-vis de atemporal și creație.  

Invitatul special, profesorul universitar Alexandru Burlacu s-a referit mai pe larg la creația lui Pavel Boțu şi vorbind din perspectiva studiului publicat în cartea sa Proba esteticului, menționează că poezia, creația lui Pavel Boțu stă alături de cea a altor mari poeți ai neamului, precum Grigore Vieru, Ion Vatamanu, Liviu Damian, Anatol Codru și alții. Dl Alexandru Burlacu a mai spus că, pe lângă binele făcut multora, scriitorul a avut o soartă tragică, iar poezia lui este îngropată în cimitirul literelor chirilice. Din păcate, opera nu i-a fost studiată până în prezent, dar, cu siguranță are o viață postumă de toată admirația.

La această Vânătoare împărătească (titlul poemului publicat în Ornic) aflăm că poetul a scris și poezii subversive, încifrate. Creaţia urmează a fi reinterpretată, redescoperită. Pentru că la sovietici nu se putea spune lucrurilor pe nume, așa cum erau trăite, simțite. Cel care gândea, era nevoit să-și camufleze ideile. Asta a făcut și Pavel Boțu, îndeosebi pentru că era și om de stat, cu funcții importante în Sovietul Suprem, deputat, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova timp de douăzeci și doi de ani. În acea perioadă i-a fost aproape și scriitorul Titus Știrbu care, prin intuiția sa, a înțeles că acolo, la Moscova, în februarie 1987, lui Pavel Boțu i se întâmpla ceva impredictibil. Despre acest impredictibil și despre sfârșitul lui tragic a relatat detaliat Vladimir Beșleagă, subliniind că numele i-a fost trecut într-un con de umbră.

Maestrul Vladimir Beșleagă a mai accentuat că anii ’70 au fost cei mai grei ani ai marasmului sovietic, amintindu-şi cum Pavel Boțu, invitat oficial la Moscova, cu ocazia manifestărilor dedicate celor 150 ani de la moartea lui Pușkin, fusese programat să ia cuvântul – şi tocmai lui nu i s-a oferit posibilitatea, lui, o personalitate de rang unional. Vladimir Beșleagă a venit cu un alt detaliu: că i s-a cerut să-și depună mandatul de deputat, indicație venită din teritoriu, de la secretarul II al PC al RSSM Smirnov. Anul 1987 este anul fatal, anul tragic pentru Boțu, iar documentele / legitimațiile depuse pe capota mașinii n-au fost decât un protest vehement împotriva regimului. Maestrul Vladimir Beșleagă a insistat ca numele lui Pavel Boțu să fie imortalizat, iar casa Uniunii Scriitorilor să-i poarte numele.

Directoarea MNLR, Maria Șleahtițchi s-a referit succint și la executarea la comandă a poetului, făcând trimitere la articolul lui Vasile Coroban în care este analizată culegerea de versuri Ornic. Privit prin prisma zilelor noastre, articolul pare scris cu bunăvoință, menţionează doamna Şleahtiţchi. Apărut în Moldova Socialistă, a fost considerat unul critic, prea critic. Vasile Coroban pomenește despre utilizarea cuvintelor folosite și de alții… fără a preciza de cine anume.

Doamna directoare a dat citire din scrisul lui Pavel Boțu despre Ornic, text adresat Biroului Politic al PC al URSS, cu argumente despre defăimarea culegerii, dar şi a autorului de către Vasile Stati, în prezența lui Ion Podoleanu și a lui Andrei Strâmbeanu.

Poeții Teo Chiriac și Arcadie Suceveanu au vorbit despre manifestările consacrate lui Pavel Boțu la Uniunea Scriitorilor pe durata anilor. Au atras atenția la capacitățile deosebite de administrator ale lui Pavel Boțu, care fiind deputat în Sovietul Suprem, președinte al Uniunii Scriitorilor, menținea o relație stabilă cu autoritățile statului, o jertfă adusă poeziei în favoarea administrației. A plecat din viață ca un adevărat poet, nu ca un administrator. Arcadie Suceveanu s-a mai referit și la postumitatea poetului. Volumul reeditat Ornic, prefațat de Eugen Lungu, apare în ediţie postumă în seria Primăvara Poeților.

Discursurile vorbitorilor au fost înviorate de către doamna directoare Maria Șleahtițchi, care a citit din versurile poetului.

Sună clopotul aproapele

Şi pe mine mă trec urmele

Şi pe mine mă trec apele

Mă trec glumele

Peste mine vin cărările

Peste mine cade liniștea înserărilor…

 În atenţia publicului a fost prezentat şi un fragment din Epilog, un real manuscris redactat cu creionul, probabil printre ultimele poeme semnate de Pavel Boţu.

  • Alarmă, sună alarmă

Şi-i iadul în toată cazarma.

Luându-ne armele,

Ziceam între noi:

„Din toate alarmele, care

Va fi cea adevărată?

Nu-i ziceam de mamă,

Căci speriat am mai fost.

Eu ştiu ce se cheamă

Să-ţi faci sub pământ adăpost.

Eu ştiu ce se face

Când vine obuzul plângând

Şi ce înseamnă, ortace,

Şi iarba ’zbucnind din pământ.

 Distinsul poet Ion Hadârcă a făcut o asociere a poetului cu Ion Vatamanu, un alt destin tragic. Evocăm un bărbat de stat, care a făcut mai mult decât putea face un simplu scriitor… Președinte al Sovietul Suprem, devenise un ctitor al culturii naționale, nu doar al Uniunii Scriitorilor… Mulți din cei pe care i-a apărat s-au dezis de el, l-au trădat… și îi întâlnim în creația dumisale… Am fost redactor la Ornic…  starea de alarmă, sărire în ajutor, alertare ca să se justifice… dar sunt mândru că nu am cedat… cei care au declanșat urmăririle‚ nu ocheau doar în Pavel Boţu, ci și în Casa Editurilor, unde se editau cărți tot mai bătăioase. Ornic rezistă. Dl Ion Hadârcă a propus atenției publicului câteva versuri din ciclul pregătit încă în 1987 pentru revista Nistru.

 

Adie a viață și a veșnicie…

Omul meu, dragul, trăieşte în mine…

 Steaua lui Pavel Boțu încă urcă spre noi, conchide Ion Hadârcă.

Despre materialele secretizate, despre cei care au încercat să-l toarne, să-l calomnieze pe Pavel Boțu a vorbit și ziaristul, prietenul lui, Liviu Belâi.

Cu mulțumiri și recunoștință în adresa Muzeului Național al Literaturii Române a venit fiica mai mare a poetului Nadin Ciobanu, care ne-a informat că nu s-a găsit carnetul de membru de partid al tatălui, iar din spusele celor prezenți a aflat multe lucruri noi.

 

Opera lui Pavel Boțu urmează a fi evaluată, descifrată, cercetată… a conchis dna director Maria Șleahtițchi. Cercetarea punctuală a literaturii este o chestiune foarte importantă pentru cercetători.

 Mihaela PERCIUN, scriitoare, muzeograf,  MNLR

 

 

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE