SCRIITORI BASARABENI AI UNIRII

Pe 27 martie 1918 Sfatul Țării – Parlamentul Republicii Democratice Moldovenești – a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu Patria-mamă. Au urmat celelalte provincii românești – Bucovina, Crișana, Banatul, Maramureșul și Ardealul, spre sfârșitul anului 1918 fiind creată România Mare.

Unirea Basarabiei cu România pe 27 martie 1918 reprezintă punctul culminant al luptei naționale a românilor basarabeni, stăpâniți de peste un secol de Imperiul rus. Basarabia a avut în fruntea ei, în acea epocă, oameni hotărâți, care și-au asumat rolul istoric și au înțeles însemnătatea momentului. Mulți dintre ei și-au sacrificat viața pentru izbânda idealului Unirii.

Pe 27 martie 2024, în Sala Galbenă a Muzeului Național al Literaturii Române Chișinău, a fost vernisată expoziția cu genericul: „Scriitori basarabeni ai Unirii, 27 Martie 1918”. Expoziția este dedicată împlinirii a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România și evocă activitatea literară și publicistică a scriitorilor basarabeni care au contribuit esențial la realizarea acestui ideal al tuturor românilor. Printre scriitorii omagiați sunt nu doar votanții Actului Unirii, ci și cei care n-au ajuns la măreața zi, dar au muncit până la sacrificiu pentru împlinirea acestui sfânt ideal, precum și cei care nu au fost deputați în Sfatul Țării, dar care, la fel, au făcut tot ce le-a stat în puteri pentru reîntregirea Țării. Așadar, în expoziție se regăsesc următorii scriitori, dar și publiciști din Generația Unirii: Alexei Mateevici, Constantin Stere, Pan Halippa, Ion Buzdugan, Elena Alistar, Ion Inculeț, Ion Pelivan, Gherman Pântea, Daniel Ciugureanu, Andrei Hodorogea, Simion Murafa, Emanoil Gavriliță, Gurie Grosu, Vasile Stroescu, ardelenii Onisifor Ghibu și Romulus Cioflec, Sergiu Cujbă, Ion Codreanu, Ștefan Ciobanu, Petre Cazacu, Vasile Țanțu, Vasile Cijevschi, Pantelimon Erhan, Nicolae Alexandri, Anton Crihan, Ștefan Holban, Nichita P. Smochină, Paul Gore, Vladimir Cristi, Vladimir Herța, Constantin Popovici, Tudose Roman…

La inaugurarea expoziției au participat și au ținut discursuri despre scriitorii din generația Unirii, scriitori de azi, unioniști și ei: Alexandru Burlacu, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, Mircea V. Ciobanu, redactor-șef al editurii Știința, Ion Hadârcă, vicepreședinte al Academiei de Științe din Moldova, scriitorul nonagenar Vladimir Beșleagă, Vasile Șoimaru, profesor universitar, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Nicolae Rusu, președintele Fondului Literar al Scriitorilor din Moldova, Silvia Grossu, doctor în istorie, conferențiar universitar, descendentă a familiei Mitropolitului Gurie Grosu.

Evenimentul a fost întregit și de cadouri unioniste. Astfel, domnul Vasile Șoimaru a dăruit muzeului o excelentă vinietă a deputaților Sfatului Țării, elaborată de către istoricul Mihai Tașcă, precum și un „Brăduț al Unirii”, adus de domnia sa de la Alba-Iulia, pentru a fi plantat în grădina Muzeului Literaturii Române. Dl Șoimaru ne-a informat că astfel de brăduți au fost plantați în toate raioanele din Republica Moldova, în fața primăriilor, a caselor de cultură, în localitățile de baștină ale deputaților Sfatului Țării, dar și a altor oameni de seamă ai Basarabiei. Doamna Silvia Grossu a donat muzeului volumul proaspăt apărut „Mitropolitul Gurie – discurs identitar” și un supliment la carte – „Arborele genealogic al Mitropolitului Gurie Grosu”. Scriitorul Nicolae Rusu a donat muzeului cartea domniei sale intitulată Acasă – o piesă dramatică consacrată Centenarului Marii Uniri, printre protagoniștii cărții fiind și deputați în Sfatul Țării.

Memorabilul eveniment a fost moderat de scriitorul și muzeograful Victor Vasilache, iar curatoarea expoziției, cea care a conceput și a realizat în mod strălucit expoziția, fiind susținută de întreaga echipă a muzeului, este Cezaria Vasilache, șefa secției Muzeografie și Proiecte expoziționale.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 10 mai 2024. Vizitatorii ei se vor familiariza cu manuscrise, cărți, fotografii, plicuri, timbre, cărți poștale, multe dintre care inedite, care au fost extrase din colecțiile muzeului și care scot în evidență și ilustrează rolul covârșitor al scriitorilor în lupta pentru unitatea națională a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Cristina CATEREV,

Șefa Secției Patrimoniu, MNLR