Săptămâna Umorului la Muzeul Național al Literaturii Române

Săptămâna curentă Muzeul Național al Literaturii Române a organizat două frumoase evenimente consacrate Zilei Umorului și anume vernisarea expozițiilor „Glebus Sainciuc și scriitorii” (stradală) și „Petru Cărare, Maestrul săgeților”(în Sala verde).

Prima expoziție – „Glebus Sainciuc și scriitorii” – a fost inaugurată marți, 2 aprilie, și a inclus 9 planșe cu șarje ale scriitorilor basarabeni, executate de Glebus Sainciuc și, alăturat, câte o parodie dedicată acestora de către Petru Cărare. Cei 16 scriitori parodiați de marele umorist sunt nume importante ale literaturii române dintre Prut și Nistru: Grigore Vieru, Arcadie Suceveanu, Vasile Romanciuc, Liviu Damian, Serafim Saka, Aureliu Busuioc, Ion Vatamanu, Nicolae Esinencu, Marcela Benea, Leo Butnaru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Petru Zadnipru, Agnesa Roșca, Nina Josu și Emilian Bucov. Atât șarjele, cât și parodiile, sunt cercetate cu interes și, mai ales, cu zâmbetul pe buze de către vizitatori, dar și de către trecătorii de toate vârstele, care se perindă prin fața lor. Acest lucru se întâmplă doar atunci când două mari talente, un pictor și un scriitor, în cazul de față Glebus Sainciuc și Petru Cărare, își încrucișează săbiile, alias săgețile, spre deliciul publicului.

Expoziția a fost moderată de doamna Maria Șleahtițchi, director general al Muzeului Național al Literaturii Române, iar printre oaspeții prezenți la eveniment a fost și fiul marelui pictor caricaturist Lică Sainciuc, cel care le-a călcat pe urme părinților cu mult succes. Domnia sa a prezentat publicului masca necunoscută a tatălui său, care zilele acestea va lua calea Bucureștilor, fiind solicitată la o expoziție din capitala Țării.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 31 mai 2024.

A doua expoziție – „Petru Cărare, Maestrul săgeților” – însoțită și de un excepțional medalion literar, a fost vernisată pe 3 aprilie, în Sala verde a muzeului. Ideea evenimentului vine de la maestrul Vladimir Beșleagă, cel care a fost bun prieten cu Petru Cărare, ambii fiind dați afară în anul 1971 de la revista „Chipăruș” de către autoritățile comuniste pentru vederi antisovietice.

La eveniment au participat și l-au comemorat prin discursuri însoțite de recitaluri din opera distinsului umorist scriitorii Vladimir Beșleagă, Alexandru Burlacu, Ion Hadârcă, Ion Diviza, Mircea V. Ciobanu, Gheorghe Bâlici, Victor Prohin, actorii Ana Bunescu și Alexandru Leancă.

A moderat evenimentul doamna Maria Șleahtițchi, director general al MNLR, iar curatoarea ambelor expoziții este doamna Cezaria Vasilache, șefa secției Muzeografie și Proiecte Expoziționale.

În discursurile tuturor vorbitorilor a trecut, ca un fir roșu, ideea că umorul și satira pe timpurile sovietice au fost salvatoare pentru scriitorii care au avut curajul să se ia în răspăr cu regimul, umorul fiind pentru ei unica modalitate de supraviețuire spirituală.

Așadar, la Muzeul Național al Literaturii Române, în săptămâna curentă, s-a discutat, s-a râs cu poftă, s-a meditat asupra condiției intelectualului în regimurile totalitare, s-au dezbătut teme odinioară tabuizate, s-au depănat amintiri.

Doritorii de a vizita cele două expoziții vernisate săptămâna curentă, dar și celelalte două inaugurate de curând – „25 de voci feminine în literatura română” și „Scriitorii basarabeni ai Unirii, 27 martie 1918”, o pot face zilnic, cu excepția zilei de luni, între orele 10.00 și 17.00.

Veronica BOLDIȘOR, MNLR