Cum ar trebui să arate o dezoligarhizare în variantă moldovenească

314
0

E necesară elaborarea unei legi speciale după modelul ucrainean sau sunt suficiente doar niște intervenții la Codul penal?

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

 Republica Moldova este obligată conform angajamentului asumat în fața Consiliului European să întreprindă acțiuni pentru de-oligarhizarea instituțiilor de stat, pentru consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor statului. Dar cum ar trebui să arate o asemenea lege? Ar trebui elaborată o lege specială după modelul ucrainean sau sunt necesare doar niște intervenții la Codul penal? Acestea sunt întrebările puse de către „Gazeta de Chișinău” comentatorilor politici și juriștilor din R. Moldova.

Una dintre cele nouă condiții pe care le-a cerut Comisia Europeană Republicii Moldova în momentul acordării statutului de stat candidat pentru aderarea la UE pe 23 iunie la Bruxelles a fost de-oligarhizarea, consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor statului.

Aceasta demonstrează o dată în plus că parcursul european al Republicii Moldova este imposibil fără o ruptură cu trecutul recent în care țara s-a aflat la cheremul unor persoane extrem de influente, care și-au folosit puterea financiară și juridică pentru a instaura o adevărată cleptocrație.

Cazul Ucrainei

Spre deosebire de Republica Moldova, Ucraina are o lege adoptată în septembrie 2021, care e menită să reducă influența oligarhilor asupra guvernării țării. Legea anti-oligarhi adoptată de Rada de la Kiev își propune să prevină riscurile la adresa securității naționale generate de influența excesivă a oligarhilor.

„Deși Parlamentul a adoptat în 2019 declarația despre de-oligarhizare, Republica Moldova nu a scăpat de influența oligarhilor. Au fost atinse anumite persoane, unele au fugit, altele s-au ascuns, s-a mai umblat la legea procuraturii, s-au mai făcut niște schimbări, dar interesele de grup sau ale unor persoane nu putem spune că au fost eliminate din procesul decizional din Republica Moldova”, a observat comentatorul politic Nicolae Negru.

În același timp, semnalează el, apar anumite probleme legate de eliminarea acestor interese din cauza că ele lucrează conspirativ.

Alianța dușmanilor de odinioară

„Nici nu poți bănui că o decizie este luată sub influența unui oligarh sau a mai multor oligarhi. Și acum când ei și-au unit forțele desigur că este și mai importantă această legislație. Dar cum să se facă acest lucru? Este greu se spus”, a adăugat el, exprimând îndoiala că experiența Ucrainei ar putea să fie de folos în Republica Moldova.

În opinia sa, parlamentarii moldoveni trebuie să elaboreze o legislație pornind de la specificul local în lupta împotriva oligarhilor.

Colaborarea cea mai strânsă între oligarhii moldoveni, care se aflau odinioară în tabere diferite, a fost cel mai evident în cazul concertului lui Filip Kirkorov în ziua unui protest organizat recent de Partidul „Șor”.

Persoana responsabilă de organizarea concertului a fost nimeni altul decât omul de încredere al lui Veaceslav Platon – Veaceslav Valico.

Aceeași colaborare prolifică se constată între PSRM, PCRM și Partidul „Șor”. Apărută și consolidată în perioada guvernării socialiștilor, alianța PSRM-Șor se manifestă activ în prezent.

Trebuie subliniat că PCRM și PSRM au fost cei mai învederați acuzatori ai celor implicați în furtul miliardului.

„Codul penal este suficient”

De partea cealaltă, specialistul în drept constituțional Nicolae Osmochescu consideră că legislația Republicii Moldova permite tragerea la răspundere a celor care iau decizii în favoarea unor grupuri de interese.

„La momentul actual, Codul penal este suficient dacă ar fi aplicat corect față de toate persoanele care cad sub incidența unui sau altui articol. Am în vedere actele de corupție, actele de delapidări mari etc. Sincer să vă spun, nu știu dacă noi avem o clasă de oligarhi. Noi avem în societate un strat de oameni corupți, niște hoți cu literă mare”, a opinat Nicolae Osmochescu.

„Nu văd de ce am inhiba noi sistemul de drept cu niște legi care nu vor funcționa niciodată”, a afirmat el, spunând că condiția UE ar putea să fie îndeplinită doar prin niște modificări la Codul penal.

Comentatorul politic Ion Tăbârță a declarat pentru un alt articol pentru „Gazeta de Chișinău” că însăși lichidarea Partidului „Șor” comportă aspecte de ordin juridic și politic.

„Acest partid, cu toate defectele sale și încălcările admise, este parlamentar. Pentru acest partid au votat aproximativ 100.000 de cetățeni din Republica Moldova, circa 10% din electorat. Faptul că în afara legii vor scoate un partid parlamentar în premieră pentru Republica Moldova va avea cu certitudine un impact asupra democrației moldovenești”, a relevat el.

CASETĂ

Ce se întâmplă cu extrădările lui Plahotniuc, Șor și Platon

Republica Moldova a cerut arestarea lui Veaceslav Platon, Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc și a altor persoane.

Cererea către sediul Interpol pentru extrădarea lui Plahotniuc din Turcia a fost transmisă în 2019, dar, în mod surprinzător, a fost apreciată ca fiind un caz politic de către Comisia de control al fișierelor a Interpolului și, în consecință, nu a fost acceptată.

În cazul lui Șor, s-a confirmat că se află în Israel; o cerere de extrădare a fost acceptată de Interpol în august 2019, dar acesta încă nu a fost extrădat.

Procesul de extrădare trebuie să se conformeze regulilor statului Israel – o decizie a Ministerului israelian al Justiției, urmată de eventuale contestații în instanțele judecătorești.

Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, un judecător de instrucție francez a indicat faptul că Vladimir Plahotniuc ar fi creat o rețea criminală la nivel național și internațional în 2009-2019.

„Cu implicarea învinuitului Ilan Șor, Plahotniuc a înregistrat societăți cipriote și panameze în Anglia și au deschis conturi bancare pentru depunerea banilor deturnați din băncile din Moldova”, relatează oamenii legii.

După eliberarea sa din închisoare, Veaceslav Platon a zburat la Londra și a cerut azil politic în Regatul Unit. În ianuarie 2022, ambasadorul Regatului Unit în Republica Moldova a susținut că nu a fost primită nicio solicitare de la Interpol cu privire la Platon, deși autoritățile moldovene afirmă că a fost trimisă o cerere către Interpol.

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT