O nouă decizie a CEC: Doar 150 de secții de vot pentru diasporă. Reacții – de la condamnare până la „bravo”

Întruniți în seara zilei de miercuri, 23 iunie, într-o ședință extraordinară, membrii CEC au decis unanim înființarea a numai 150 de secții de votare peste hotare pentru alegerile anticipate din 11 iulie. Adoptată după mai bine de opt ore de consultări cu ușile închise, cu reprezentanții Ministerului de Externe (MAEIE), această nouă hotărâre este în flagrantă contradicție cu verdictul Curții de Apel (CA) Chișinău și cel al Curții Supreme de Justiție (CSJ), care au obligat CEC să se conformeze recomandărilor MAIE de a deschide 191 de secții în străinătate, consideră partidele care au contestat hotărârile CEC și au obținut câștig de cauză în instanță, dar și mai mulți analiști politici. Pe de altă parte, CEC lasă să se înțeleagă că a ajuns de această dată la un acord cu MAEIE.

După cum era de așteptat, noua decizie a Comisiei de a limita drastic numărul secțiilor promise inițial diasporei a fost salutată de exponenții PSRM.

CEC a invocat, din nou, lipsa banilor, dar și a timpului necesar, pentru a-și justifica refuzul de a suplimenta substanțial numărul de secții peste hotare.

„Având la bază devizul de cheltuieli estimativ pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 întocmit în baza evaluării necesităților pentru 150 de secții de votare, CEC a transmis spre avizare finală MAEIE o listă, la fel, cu 150 de secții de votare”, potrivit unui comunicat al CEC.

„Numărul de secții este atât de mare cât poate asigura MAEIE pentru a funcționa la alegerile din 11 iulie 2021. Ministerul și-a modificat poziția inițială, pentru că la ora actuală există doar acest potențial de funcționare – 150 de secții”, a mai declarat, sec, Europei Libere președintele CEC, Dorin Cimil.

Ministerul de Externe nu a făcut însă, deocamdată, niciun un comentariu pe marginea acestei decizii.

Noua decizie a CEC a provocat, în mod firesc, reacții dure din partea partidelor care au luptat în instanță pentru majorarea numărului de secții în străinătate. Astfel, potrivit PAS, CEC calcă în picioare dreptul la vot al cetățenilor și merge împotriva legii, a deciziilor judecătorești și a bunului-simț.

„Oricâte bețe în roate ar pune Comisia Electorală Centrală, diaspora va ieși la vot! Oricât de tare s-ar chinui regimul corupt să rămână la putere împotriva voinței poporului, cetățenii vor învinge. Maxim Lebedinschi și gruparea sa socialistă din CEC vor răspunde pentru acest abuz – fiecare oră stată în ploaie sau arșiță, cu copii în brațe, la zeci și sute de kilometri distanță, fiecare buletin de vot care nu va ajunge vor fi pe responsabilitatea CEC”, susține PAS.

„Ceea ce vedem este continuarea unui sabotaj cras din partea CEC-ului. Cu părere de rău putem să constatăm acest lucru, am vorbit și anterior, nu-i doar influențabil, dar controlat de doi agenți economici ai lui Igor Dodon. Este vorba despre Lebedinschi și Filipov. Întrebarea este: s-a folosit metoda „kuliokului”, sau alte pârghii? Eu cred că această întrebare urmează să fie examinată de Procuratură și, chiar dacă tehnic poate e greu deja de schimbat ceva, că a rămas mai puțin de trei săptămâni, dar nimeni nu a eliminat responsabilitatea administrativă și penală pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești”, a declarat la Jurnal TV vicepreședintele Platformei DA, Alexandr Slusari.

Totodată, și analistul politic Anatol Țăranu consideră că această decizie este partizană, care vorbește despre faptul că CEC are afiliere de partid foarte clară și spune că „atâta timp cât nu ne vom învăța să-i taxăm pe cei care ignoră poziția cetățenilor, ei se vor comporta cu noi în acest mod”.

Un alt analist politic, Igor Boțan, crede că hotărârea CEC cu privire la cele 150 de secții este definitivă, chiar dacă nu corespunde deciziei instanțelor de judecată. „Am convingerea că nu se va mai reveni la această problemă, pentru că nu mai avem timp. (…) Codul electoral prevede că decizia finală aparține CEC-ului. Acum ministerul trebuie să lucreze eficient cu autoritățile țărilor gazdă”, spune el.

Încântat s-a declarat însă principalul propagandist al PSRM, deputatul Bogdan Țîrdea. „CEC nu a cedat nici în fața MAEIE, nici în fața lui Sandu, nici în fața lui Hogan. Bravo!”, a scris el pe canalul său de Telegram.

Amintim că disputa cu privire la numărul secțiilor de votare pentru diasporă durează de mai bine de două săptămâni, fiind declanșată după ce, pe 5 iunie, CEC a decis deschiderea a numai 139 de secții. Inițiativa a fost a exponentului PSRM în Comisie, Maxim Lebedinschi, care i-a determinat pe colegii săi să renunțe până și la proiectul inițial, care prevedea înființarea a 164 de secții. În urma unor proteste și contestații în instanță, CEC a suplimentat, pe 8 iunie, numărul acestora cu numai 7 – până la 146. În urma unor ședințe interminabile, CA Chișinău a acceptat parțial, pe 17 iunie, contestațiile depuse de mai multe partide, obligând Comisia să ia în considerare recomandările MAEIE cu privire la cele 191 de secții ce puteau fi deschise peste hotare, iar pe 22 iunie CSJ a menținut decizia CA în vigoare.

Acum, în conformitate cu noua hotărâre a CEC, secții noi față de cele 146 decise ultima data vor fi înființate doar în Germania – două – și câte una în SUA și Marea Britanie.

Lista completă a acestora o găsiți AICI.