Criza grâului: se pregătește o scumpire artificială a pâinii?

La 12 aprilie a expirat interdicția exportului de grâu alimentar, introdusă pe 31 martie de Cabinetul de Miniștri la recomandarea Consiliului Suprem de Securitate. Imediat au apărut speculații și prognoze care de care mai sumbre, potrivit cărora, securitatea alimentară a statului poate fi afectată dacă nu va fi interzis în continuare exportul. De cealaltă parte, companiile specializate în exportul de cereale spun că au de îndeplinit contracte semnate anterior, în caz contrar, riscă penalități.

Colac peste pupăză, la ultima ședință Guvernul a permis eliberarea a 20,8 mii tone de grâu din rezerva de stat ca parte a procedurii de reîmprospătare a rezervei de stat.

Potrivit explicațiilor executivului, grâul, al cărui termen de valabilitate expiră în acest an va fi furnizat sub garanţie bancară sau financiară unor companii, care vor fi obligate să restituie aceeași cantitate după recoltare, dar nu mai târziu de 1 octombrie 2021.

Această decizie, dar și refuzul executivului de a prelungi interdicția de export au stârnit dispute și noi prognoze nefaste privind o posibilă criză pe piața grâului.

Pâine mai scumpă de Paște?

Spre exemplu, vicepreședintele Parlamentului, deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandr Slusari, presupune că prețul la pâine ar putea crește semnificativ de Paște.

„Guvernul R. Moldova trebuie să prelungească interdicția la exportul de grâu, indiferent că acesta provine sau nu din rezervele de stat. În caz contrar, riscăm ca în preajma sărbătorilor de Paște să avem scumpiri la produsele de panificație”, menționează acesta într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Slusari afirmă că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) este la curent cu aceste riscuri și e singura instituție care s-ar împotrivi scoaterii grâului, în pofida presiunilor din partea altor instituții de stat, dar și ale omului de afaceri Vaja Jhashi, conducătorul holdingului „Trans-Oil”, care deține poziția dominantă pe piața cerealelor.

„La ora actuală există un risc sporit ca grâul din rezerva de stat să fie exportat. În această perioadă am avut o comunicare foarte bună cu serviciile speciale din R. Moldova, care depun eforturi ca să nu fie pusă în pericol securitatea alimentară. În perioada 15-21 martie curent, până la scandalul din Portul Giurgiulești, 14 mii de tone au fost transportate în liniște în Portul Giurgiulești de către o companie a grupului „Trans-Oil”. Pe 29 martie, încă trei mii de tone au fost transportate. La ora actuală, în Portul Giurgiulești sunt stocate 17 mii de tone de grâu, dintre care 14 mii provin din rezerva de stat. Știm că în spatele tranzacției stă „Trans-Oil” și Vaja Jhashi”, spune Slusari.

Totodată, el menționează că nava maritimă „Invanka”, care nu este admisă în portul Giurgiulești, ar aștepta ridicarea interdicțiilor pentru a putea prelua o cantitate de grâu pentru export.

Stocurile de grâu sunt deținute de companiile exportatoare

„Am analizat cifrele oferite de SIS și am constatat că majoritatea stocurilor de grâu sunt la companiile specializate în export. Am sesizat riscul potrivit căruia în următoarea perioadă, mai ales înainte de Paște, poate să apară un deficit de grâu în țară, în pofida bravadei reprezentanților Ministerului Agriculturii și altor exponenți ai guvernării iresponsabile”, declară acesta, specificând că organele guvernamentale nu au mai prezentat cifre exacte privind rezervele de grâu și cine le deține.  

„Vaja Jhashi, care este cetățean al mai multor țări, inclusiv SUA, a întreprins mai multe acțiuni pentru a influența Guvernul și Președinția R. Moldova prin diferite metode. 

Slusari spune că a fost implicat factorul intern și cel extern, pentru a face lobby în favoarea reluării exportului de grâu care parțial le-a reușit, or interdicția a expirat pe 12 aprilie, iar alte interdicții nu au fost introduse. În toată această perioadă, nava „Ivanka” nu a plecat, dar a stat ancorată la 10 km de Portul Giurgiulești.

El mai menționează că o întreprindere care face parte din grupul Trans-Oil ar fi solicitat de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) intrarea navei „Ivanka” în port pentru inspecție sanitară. Adică pentru a o pregăti să încarce grâul.

Perju spune că există grâu suficient…

În replică lui Slusari, ministrul agriculturii, Ion Perju, spune că Republica Moldova este asigurată cu grâu alimentar și furajer până la următoarea recoltă, iar unii politicieni exploatează subiectul grâului în scopuri politice.

Acesta spune că, în pofida unui an agricol foarte dificil, anul trecut a fost obținută o recoltă de 570 de mii de tone, din care până în prezent au fost exportate 120 de mii de tone. Ar rămâne, astfel, 450 de mii de tone, la care se adaugă 16 mii de tone intrate din partea stângă a Nistrului și alte 37 de mii de tone importate. Prin urmare, pe moment ar exista în Republica Moldova stocuri de peste 500 de mii de tone de grâu, pe când piața internă, pe parcursul unui an întreg, consumă circa 700 de mii de tone. Astfel, în cele patru luni rămase până când va apărea grâul din noua recoltă, ar fi nevoie de circa 230 de mii de tone.

…dar uită că e deținut de exportatori

Doar că ecuația nu e chiar așa de simplă cum vrea să pară ministrul Perju, or marea majoritate a stocurilor este deținută de către companiile exportatoare care au obligații contractuale cu partenerii comerciali. Astfel, dacă acestea vor exporta o cantitate mai mare de 270 de mii de tone în următoarele luni, am putea avea un deficit de grâu alimentar. Drept urmare, ar scădea oferta și ar spori prețul grâului procurat de brutării. De regulă, când se produc astfel de situații, statul intervine prin scoaterea pe piață a grâului din rezerve și stabilizează prețul. Acum, că se face această înnoire a rezervelor, pe care o promovează insistent guvernul demisionar, statul ar putea rămâne fără acel instrument de stabilizare a prețului.

Până la urmă, nu se poate întâmpla să rămână Republica Moldova fără grâu pentru făină. Dacă apare deficit pe piața internă, grâul este importat de pe piețele mondiale unde există stocuri suficiente. Doar că prețurile vor fi semnificativ mai mari decât cele actuale, fapt ce ar genera scumpirea produselor de panificație. Și este de menționat că necesarul de grâu ar putea fi importat de aceleași companii exportatoare, doar că la un preț semnificativ mai mare decât cel actual.