Oleg Serebrian: „Banii din taxele la mărfurile din Transnistria vor fi cheltuiți oricum pentru regiunea transnistreană”

980
0

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a vorbit într-un interviu pentru buletinul de politică externă al FES/APE despre situația volatilă din regiunea separatistă transnistreană pe fondul taxării mărfurilor care intră și ies din Transnistria. Am mai discutat și despre cum abordează Chișinăul aceste tensiuni și despre provocările din stângă Nistrului și măsurile care sunt luate de autoritățile de la Chișinău pentru ca situația să nu escaladeze. Vă invităm să citiți despre toate aceste detalii în rândurile care urmează:

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Domnule Serebrian, v-aș întreba pentru început care este situația în regiunea transnistreană și cum decurg discuțiile cu regimul separatist, deoarece noi din afară observăm o agitație tot mai mare la Tiraspol. Care este situația de facto?

Este o agitație cauzată, în mare parte, de introducerea prevederilor noului Cod Vamal. Toți cei care se pricep cât de cât la economie și cum funcționează acest sistem economic în regiunea transnistreană își dau seama că agitația e mai mult pe filieră politică, decât pe filieră economică. Deoarece impactul economic este destul de redus.

Am arătat atât public cât și în cadrul discuțiilor 1 + 1 destulă deschidere legată de felul în care acești bani se cheltuie și se vor cheltui.

Am spus întotdeauna că acești bani vor fi cheltuiți oricum pentru regiunea transnistreană – pentru sistemul de educație, burse, sănătate sau pensii. E adevărat că cei de la Tiraspol pretind că noi achităm doar 2.500 de pensii pentru 2.500 din cetățenii în regiunea transnistreană.

Aștept datele serviciilor noastre de resort ca să vedem care este de fapt situația, pentru că știm, uneori, în scopuri propagandistice, cumva, se mai trunchiază anumite cifre. Și cu statistica te poți juca destul de bine.

Altminteri, aceste discuții în format 1 + 1, chiar dacă pe un fundal tensionat, cred că au avut pe undeva menirea să mai reducă din tensiunile care se acumulaseră de-a lungul acestor șapte luni, acestei pauze foarte îndelungate. Cred că nu s-a reușit pe toate filierele, mai ales pe acest Cod Vamal, unde am spus că Chișinăul rămâne ferm pe poziții.

La rândul său, Tiraspolul a anunțat contramăsuri pe care ba le retrage, ba le anunță din nou.  Rămâne încă neclar cum vor opera și ce vor întreprinde până la urmă, dar noi am fost pregătiți și pentru scenariile cele mai proaste pe care le putem avea.

Asta le-am spus și cetățenilor din Zona de Securitate, întâi de toate fermierilor, dar și directorilor de școli în grafie latină din regiunea transnistreană. Le-am sus că ne vom gândi la unele măsuri. Ne gândim la măsuri de protecție în cazul în care vor fi aplicate anumite sancțiuni, restricții din partea celor de la Tiraspol.

Există motive să se plângă transnistrenii pe impozitarea mărfurilor lor, din moment ce experții calculează undeva la 300 de milioane de lei pe an aceste taxe, ceea ce nu este foarte mult? Le este poate teamă mai mult de deciziile politice pe care Chișinăul le poate lua mai departe în privința regiunii transnistrene?

Aceste 300 de milioane de lei anual sunt estimări mari. Asta ar fi cel mult, pentru că sunt și alte estimări care spun că taxele vor fi de 100-120 de milioane. Chiar și la ei [la Tiraspol -n.r.] au răsunat public aceste cifre.

Chiar domnul Krasnoselski a spus că de la 5 la 25 de milioane de euro poate să fluctueze această sumă, în funcție de volum, de țările de destinație a mărfurilor, sau dacă reușesc sau nu să-și obțină certificatele de preferință și așa mai departe.

Teamă de abordarea politică a Chișinăului

Întrebarea era dacă regimul transnistrean se teme mai mult de o decizie politică ulterioară din partea Chișinăului, mai mult decât de partea aceasta economică. În sensul în care Chișinăul până acum n-a luat decizii unilaterale privind impozitarea. Mă gândesc că poate le e frică mai mult de această parte politică în care Chișinăul iese din această zonă de confort, în care a stat până acum, și încearcă măsuri mai îndrăznețe legate de Tiraspol?

Sigur, așa cum am spus de la început, deranjul vine nu dinspre zona economică. Deranjul are un substrat politic fără îndoială, prin faptul că ei pretind că noi nu am consultat părerea Tiraspolului, atunci când am introdus amendamentele la Codul Vamal.

Și unii parteneri internaționali, am observat că, împărtășesc cumva acest punct de vedere că, chipurile, ar fi trebuit să anunțăm mai din timp, ceea ce nu este tocmai corect pentru că proiectul de lege este din 2021. A fost publicat în 2021 și a fost anunțat. Da, este adevărat, aceste modificări trebuiau să intre la 1 ianuarie 2023 în vigoare, dar a fost amânat și probabil că la Tiraspol se credea că vom mai amâna încă o dată, ceea ce nu s-a întâmplat. Asta a fost.

Dacă vă amintiți, în 2020, atunci când a fost introdus preavizul pentru deplasările în străinătate ale reprezentanților din Transnistria, care a supărat de asemenea foarte mult și au venit și atunci tot felul de amenințări, că vor fi contra măsuri. Incidentele care au urmat în baza acestei decizii ulterior, inclusiv ultima, cu șefa Judecătoriei de la Tiraspol, Anna Mamei, firește că trezesc anumite supărări. Acestea s-au tradus și în aceste meeting-uri, acțiuni de protest. Conform estimărilor noastre, au fost între 2.000 – 4.000 de persoane la aceste proteste.

Jurnaliști reținuți și drepturile omului

Am văzut recent că forțele de securitate de la Tiraspol încalcă repetat drepturile omului și rețin jurnaliști moldoveni care merg să-și facă meseria la Tiraspol. Cum apreciați episodul recent cu colegii noștri jurnaliști Viorica Tătaru și Andrei Captarenco?

Noi am luat atitudine imediat, am semnalat acest lucru și partenerilor noștri externi, dar firește că nu ne-am bazat doar pe ei.

Am luat legătura și cu Tiraspolul de îndată. Drept urmare, cei doi jurnaliști au fost eliberați și aduși la Tighina. E adevărat că în cazul unor jurnaliști este foarte greu. Este foarte selectiv, pentru că unii jurnaliști reușesc să treacă și probabil că asta dă speranță că nu se va întâmpla nimic.

Alții se confruntă cu probleme. Nu înțelegem care este acest mecanism și cum funcționează. Probabil că în cazul de față ne imaginăm că cineva ar fi alertat așa-zisele forțe de securitate de acolo, precum că sunt niște intruși care pun întrebări incomode, ținând cont de sensibilitatea momentului. Asta deși era un protest public.

Noi am încercat să interpretăm de ce în cazul unor jurnaliști care ajung acolo și transmit sau fac reportaje, nu se întâmplă nimic și în cazul altora se întâmplă. Sau este vorba de un parcurs anterior sau a fost vorba, ca în cazul de față, de o alertă de la fața locului?

Vreo două ore și jumătate au fost reținuți acești jurnaliști. La interogatori, cei doi au fost separați, li s-au luat telefoanele și au fost percheziționați. Forțele de securitate transnistrene s-au uitat în mesajele private ale jurnaliștilor și au fost intimidați până la urmă să-și facă meseria. Cum vedeți aceste lucruri?

Fără îndoială, cred doar că sunt niște practici condamnabile într-o țară care face parte din Consiliul Europei, întâi de toate. Tocmai de asta am și semnalat oficiul Consiliului Europei la Chișinău și OSCE-ul. Așteptăm și o reacție din partea lor, mai ales că OSCE-ul este și mediator în procesul de negocieri și este sensibil la aceste probleme legate de mass media, drepturile omului. Pe aceste subiecte încercăm să-i convingem că este cu precădere să fie mai implicați atât OSCE, cât și Consiliul Europei.

De altfel, recent, am avut o discuție cu domnul Klaus Neukirch, fostul șef al misiunii OSCE în Republica Moldova, care este acum șef de direcție la Consiliul Europei, responsabil de cooperare internațională, și am exprimat acest punct de vedere că pe dimensiunea libertății presei în regiunea transnistreană, problema drepturilor omului, Consiliul Europei ar trebui să se reactiveze. Să fie la fel de prezent ca și în anii 90-2000, când, probabil, Consiliul Europei era mai prezent pe acest subiect decât OSCE-ul.

Ne amintim de doamna Josette Durieux, cea care a fost foarte implicată în eliberarea grupului Ilașcu, dar și în toate problemele sensibile care erau în acel moment.

Cred că pe dimensiunea libertății presei, pe dimensiunea media, incidente de felul celor care s-au întâmplat în ultimul timp – deoarece nu este singurul incident care s-a produs în ultimul timp -, Consiliul Europei trebuie să reacționeze de asemenea.

Credeți că o reacție mai energică s-ar fi impus în acest caz al jurnaliștilor reținuți la Tiraspol din partea OSCE, ținând cont că asta este una dintre misiunile sale de bază?

Așteptăm o reacție, cum am spus, din partea OSCE-ului și a Consiliului Europei. Doamna ambasador Kelly Keiderling este plecată la Viena. Vom avea o discuție după revenirea dumneaei de la Viena și cu noul reprezentant al OSCE-ului în procesul de negocieri.

În privința acestor subiecte, ca și în cazul multitudinii de subiecte legate de drepturile omului, de deținuții politici, de eliberarea unor deținuți care se confruntă cu grave probleme de sănătate, avem nevoie de un mesaj mai vocal, mai tranșant din partea OSCE-ului.

Domnule Serebrian, care este situația fermierilor care lucrează pământuri în regiunea transnistreană? Poate regimul separatist de la Tiraspol să le creeze probleme cu taxele? Poate, de exemplu, există o soluție ca aceste taxe impuse de Tiraspol să vină sub formă de ajutor de la stat?

Ieri [25 ianuarie] am avut o întâlnire destul de lungă și complicată cu fermierii din cele câteva localități din Raionul Dubăsari și cu conducerea raionului Dubăsari. La întâlnire a asistat și secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, domnul Șerban.

Le înțelegem perfect îngrijorările. Aceste acțiuni pot periclita activitatea lor în acest an. Nu este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru. Dar e pentru prima dată când mecanismul va fi foarte diferit și nouă încă nu ne este clar cum va funcționa. Pentru că anterior Tiraspolul, pur și simplu, nu le permitea să treacă să-și prelucreze terenurile.

Acum, inclusiv în cadrul discuțiilor 1 + 1, noi avem asigurarea că fermierii nu vor primi interdicții de a-și prelucra terenurile. Nu se pune sub semnul întrebării proprietatea lor asupra acestor terenuri, dar vor achita taxe vamale. Aceste taxe vamale nu pot fi compensate apriori. Ele trebuie să fie compensate ulterior. Pe de altă parte, noi nu putem recunoaște aceste taxe ca să le compensăm. Pentru că ele nu reprezintă niciun act juridic. Deci, noi am compensa o ilegalitate și o încurajăm în felul acesta.

Așadar, este o problemă și juridică, și morală, și politică despre cum acționăm în acest caz. Vom vedea. Este nevoie să oferim niște compensații, dar aceste compensații să nu fie tratate ca și ajutor, sau plata acestor taxe.

Un alt mecanism la care ne putem gândi este unul fiscal, mai precis, de facilități fiscale pentru producătorii din partea stângă a Nistrului care ar fi mai elegantă din punct de vedere, inclusiv juridic.

Dar chiar și referitor la compensații, ceea ce am observat ieri, este un alt gen de problemă. Sunt foarte multe terenuri arendate, dar și proprietari. Dacă dăm compensații celor care arendează, ce se întâmplă cu cei care au dat terenuri în arendă? Deci îi forțăm pe cei cărora le-am dat banii, adică care arendează, să meargă mai departe pe lanț, să distribuie banii și în jos. Trebuie să fie un mecanism foarte complex în acest caz.

Ceea ce am spus ieri la Coșnița și cred că încă  pot să păstrez optimismul că se va reuși să convingem Tiraspolul să renunțe la acest tip de acțiuni care nu este deloc benefic și care nu va duce decât la o escaladare. Pentru că ne forțează în acest fel să luăm alte măsuri. La rândul lor, vor replica cu altele și, la un moment dat, vom ajunge într-un moment în care va trebui fie să facem un pas înapoi, fie să aplicăm niște măsuri mult mai hotărâte din punct de vedere politic și economic.

Viitor energetic incert 

Guvernul de la Kiev a anunțat pe 24 ianuarie că Ucraina nu intenționează să prelungească contractul pentru transportul gazelor naturale rusești către Europa după 2024. Care sunt scenariile pentru regiune în acest caz: vor trebui să găsească ei alți furnizori, dar la prețul pieței, și dacă ne-am putea aștepta la o criză în acest sens?

Noi încă nu am pus în discuție problema gazului, mai precis a livrărilor de gaz pentru 2025. Nu există o platformă de discuții. Noi am propus să fie creat un grup de lucru pentru energie încă la finele anului 2022, dar această propunere a fost respinsă de Tiraspol, pe motiv că discuțiile s-au purtat în mod tradițional între Ministerul Energiei și Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan MGRES, acesta fiind furnizorul direct de energie electrică.

De ce menționez energie electrică? Pentru că e o conexiune între livrările de gaz și producția de energie electrică pe care o achiziționăm. În prezent, am văzut și multe speculații în spațiul public. Am auzit și sugestii ale experților despre diferite situații, posibilități, scenarii care se pot întâmpla.

Greu de spus, dar cred că de aici în câteva luni lucrurile vor fi mai clare, inclusiv scenariile pe care se va merge. Vedem că și poziția Kievului, cel puțin din ce a spus premierul slovac, se pare că chiar ieri, se poate schimba.

Nu este clar dacă e vorba de toate țările sau de anumite țări. În orice caz, este încă prematur să facem unele pronosticuri pentru dimensiunea energetică în momentul de față. Sunt convins că domnul ministru al Energiei, Victor Parlicov, care este specialist și urmărește cu atenție această zonă, va face anunțurile către presă în momentul când va avea mai multe certitudini.

Domnule Serebrian, în realitatea factuală în care Ucraina l-a citat deja pe pretinsul șef al diplomației, Vitali Ignatiev, pentru acuzatii ce țin de colaborare cu Rusia în detrimentul securității Ucrainei, autoritățile de la Chisinău mai pot negocia sau discuta cu acesta?

Noi discutăm și Ucraina discută. Domnul ambasador Paun Rohovei s-a întâlnit cu domnul Ignatiev când a fost recent la Tiraspol, iar la reuniunile în format 1 + 1 participă și reprezentantul Ucrainei.

Noi la Chișinău n-am primit niciun fel de semnale care pot fi, mă rog, interpretate cumva de la partenerii noștri ucraineni.

Luni [20 ianuarie]  va veni la Chișinău și domnul Rahovei și vom avea împreună și o discuție cu presa. Vrem să oferim mai multe răspunsuri presei, pentru că au fost multe întrebări legate de Transnistria, începând cu tranzitul de cereale prin segmentul transnistrean. Sau pretinse incidente despre care a vorbit presa de la Tiraspol, sau ceea ce s-a vehiculat într-o parte a presei, sau pe rețele de socializare despre așa-zișii teroriști pe care Chișinăului i-ar instrui, i-ar pregăti pentru acțiuni în regiunea transnistreană. Acestea au fost dezmințite atât de Chișinău cât și de Kiev, în mod curios însă a prins la o parte din locuitorii din regiunea transnistreană. Am fost surprins ieri să aud întrebări de acest fel în raionul Dubăsari din partea cetățenilor moldoveni.

Priviți citarea lui Ignatiev de către serviciile speciale ucrainene poate și ca pe un semnal subliminal către Chișinău despre în ce termeni ar trebui să se discute cu liderii regimului separatist de la Tiraspol?

Domnul Ignatiev nu este acuzat încă. Citat pot fi și eu, poate fi citat oricine. El este citat, noi nu putem să dăm niciun fel de interpretări, mai ales că nici partea ucraineană n-a oferit mai multe detalii decât atât. A fost citat în calitatea dânsului de cetățean al Ucrainei.

Vă mulțumim frumos!

Interviu realizat de Mădălin Necșuțu 

Sursa: FES/ APE Newsletter no. 01 (215) Transnistria, fața în față cu realitățile Republicii Moldova europene

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE