Oamenii nu acceptă că sunt testați pozitiv cu Covid-19

473
0
Valeria Isac

Pe timp de pandemie, guvernul a împuternicit medicii de familie și asistenții acestora cu noi responsabilităţi referitoare la prevenţia specifică SARS-CoV-2. Munca angajaților din sistem s-a dublat. Medicii sunt implicați atât în testarea, tratarea și supravegherea pacienților infectați cu noul coronavirus care primesc tratament la domiciliu, cât și în continuarea prestării serviciilor medicale: imunizarea; supravegherea copiilor, gravidelor; monitorizarea și tratarea pacienților cu maladii cronice; realizarea examenelor medicale profilactice.

Conform informațiilor publicate pe site-ul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) cadrele medicale din centrele de sănătate publică sunt responsabile de prelevarea probelor biologice de la pacienți.

GAZETA de Chișinău a discutat cu asistenta medicală șefă, Valeria Isac, din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Centrul de Sănătate Publică Trușeni (IMSP CS Trușeni) despre cât de dificil este procesul de prelevare și monitorizare a infecției și despre atitudinea unor locuitori față de restricțiile impuse pentru a stopa răspândirea virusului.

O societate inconștientă

Valeria Isac ne-a mărturisit că, de un an, munca s-a dublat. „Avem multe sarcini. După numărul de locuitori în comuna noastră fiecare medic de familie ar trebui să aibă câte trei asistente. Noi muncim cu câte una. Contactăm direct cu populația, care, din păcate, nu este receptivă și nici conștientă, manifestă deseori o iresponsabilitate totală, de aceea ne este greu să lucrăm”.

Ca și în alte centre de acest fel, se efectuează teste de tip PCR, iar din 25 martie se efectuează și testele rapide ARN. La începutul pandemiei, prelevarea analizelor avea loc la domiciliu, acum, la centru. Din cauza numărului mare de infectări se fac programări zilnice pentru testele rapide și pentru cele de tip PCR.

Valeria Isac ne-a mai spus că în afară de aceasta, în sarcina lor este și prezentarea rapoartelor despre numărul de pacienți infectați și starea lor, despre populația care migrează. Tot în sarcina asistentei medicale intră și înștiințarea persoanelor venite din afară despre obligativitatea de a respecta 14 zile de carantină. Ducem o evidență strictă privind focarele din localitate. O infecție trebuie monitorizată, ținută sub control”, a mărturisit asistenta șefă.

La poarta fiecărui pacient ne dezinfectam”

Indiscutabil, echipamentele de protecție sunt greu de suportat, doar că, în acest moment, doar cei din echipa de prelevare a analizelor sunt echipați în combinezoane de protecție, ceilalți sunt obligați să poarte bonete, halate de protecție, mănuși și, desigur, măști medicale.

Și colega sa, Dina Digori, ne-a mărturisit că cel mai greu a fost la început, pentru că era o infecție necunoscută. Multe lucruri nu se știau. Se conduceau de protocoalele emise de ministerul de resort. Acum s-au obișnuit și cu costumele greu de suportat și cu ritmul alert de muncă.

Dina Digori

Dina Digori a declarat că sunt dotați cu echipamente de protecție. „La început eram obligați să stăm toata ziua în combinezonul de protecție, la amiază îl dezbrăcam, mâncam, după care iarăși ne îmbrăcam. Când mergeam la domiciliu, la poarta fiecărui pacient, ne dezinfectam, după care, la următorul, schimbam integral costumul”.

Dacă în cazul comunei Trușeni la nivel administrativ situația este în parametrii normelor, au parte de susținere, sunt bine dotați cu echipamente, atunci munca directă cu localnicii este cea care le dă mari bătăi de cap. Majoritatea dintre aceștia nu vor să conștientizeze și să accepte rezultatele pozitive sau uneori nici măcar să se prezinte și să facă testul.

Voi sta acasă și cine-mi va da de pâine?”

O altă problemă despre care ne-a vorbit Valeria Isac este că locuitorii încalcă regulile impuse de pandemie, iar forțele de ordine, fiind și ele în număr mic, nu reușesc să-l sancționeze pe fiecare.

Amenzile sunt aplicate rar, de aceea mulți oameni continuă să nu ia în serios lucrurile și își permit să încalce perioada de izolare, carantina, astfel îmbolnăvind alți locuitori din vecinătate.

Dacă am avea un stat cu un alt sistem, care le-ar oferi oamenilor condițiile necesare de trai și un ajutor minim, poate am avea și o altă evoluție pandemică. Pentru că, pe de o parte, ei sunt obligați să stea cât mai mult acasă dar, pe de alta, ei nu pot sta închiși, fără a avea resurse minime financiare. Dacă ei stau acasă și nu merg la lucru, ajung în situația când nu mai au ce mânca. Când le spun pacienților să stea în izolare până la venirea rezultatului la test, am și replici de genul: „Voi sta acasă și cine-mi va da de pâine?” .

Dina Digori și Valeria Isac

M-a tras oleacă curentul”

Asistenta ne-a mai spus că unele persoane ascund că au simptome specifice infecției și nu vor să accepte că sunt testate pozitiv cu Covid-19. Valeria Isac a fost infectată de trei ori cu Covid-19. Nu știe sursa de infectare. Atunci când ești lucrător al unui sistem care lucrează zilnic în focar, nu poți depista sursa de infectare, spune ea. Mulți pacienți nu recunosc că răceala lor e Covid-19 și nu vor să înțeleagă că pot infecta pe alții, nemaivorbind de faptul că sunt oameni care, fiind programați la testare, nu se prezintă. Aceștia se ascund după argumentul: „M-a tras oleacă curentul”.

De aceeași părere este și cealaltă asistentă, Dina Digori. „Am fost infectată cu Covid pentru că pacienții nu respectă normele impuse. Momentul infectării nu are loc în procesul de prelevare, dar anume atunci când pacienții intră în policlinică. Aceștia spun că nu au simptome, intră în cabinete și, când facem triajul, identificăm că are febră, tuse etc. sau stabilim din discuțiile cu ei că au avut anterior frisoane, alte simptome. Eu când am fost testată pozitiv, nu am părăsit deloc teritoriul domiciliului, aveam prietene, colege care îmi lăsau la poartă cele necesare. Dacă ar respecta toți carantina, nu am mai avea un număr atât de mare de infectări”.

Autor: Tudorița Postolachi, Facultatea de Jurnalism, USM

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here