Cum să atragi investiții pe timp de război. Ce rezultate a raportat Agenția de Investiții din Moldova pentru acest an

Agresiunea rusească în Ucraina a redus dramatic apetitul investițional în regiunea noastră, acela care a mai rămas după Pandemia din 2020 și criza energetică din 2021. Chiar și așa Agenția de Investiții din Moldova a raportat pentru acest an trei investiții străine realizate în acest an, care au început să funcționeze sau urmează să înceapă a funcționa în viitorul apropiat.

Deși aceste investiții au fost inițiate mai înainte de declanșarea războiului, derularea lor reprezintă un semn că, chiar și în astfel de condiții vitrege viața merge înainte, iar economia se poate dezvolta.

Trei investiții, derulate în acest an

Directorul general al Agenției de Investiții din Moldova, Marin Ciobanu, a menționat, în acest context, în cadrul unui eveniment de presă că doar cu câteva zile în urmă, prima ministră Natalia Gavriliță a vizitat o fabrică de procesare a fructelor și legumelor, deschisă recent la Ștefan Vodă de grupul elvețian Schoni Finefood. Este vorba despre o investiție de 12 milioane de dolari, la fabrică fiind angajați 50 de persoane. Deși ar părea o investiție destul de mică din acest punct de vedere, în anii precedenți fiind puse în funcțiune fabrici care au oferit mii de locuri de muncă, semnificația deschiderii întreprinderii din Ștefan Vodă ține mai degrabă de profilul ei. Este, practic, prima investiție occidentală în procesarea producției agricole moldovenești. Fabrica de la Ștefan Vodă va procesa fructele și legumele din regiune și, cel mai probabil, producția procesată va fi exportată, în special pe piețele europene, unde concernul elvețian activează de mult timp. Astfel, în primul rând fabrica va soluționa problema desfacerii produselor fermierilor din zonă, iar, pe de altă parte, va contribui la realizarea unui deziderat greu de atins, promovat de autoritățile moldovenești de mai mult timp. Este vorba despre obiectivul exportării peste hotare a produselor agricole procesate, care oferă o valoare adăugată mai înaltă decât materia primă, exportul acesteia oferind o valoare adăugată mult mai redusă. Și, nu în ultimul rând, este vorba despre cele cincizeci de locuri de muncă noi, deschiderea cărora într-o zonă rurală fiind una de bun augur. Deși este vorba despre prima rândunică, Marin Ciobanu este încrezut că, dacă fabrica va avea succes, vor urma și alte investiții în industria alimentară. Rămâne doar ca autoritățile să asigure condițiile necesare pentru funcționarea fără perturbări a acestei unități. Procesarea produselor agricole nu e singurul gen de activitate al companiei elvețiene. Aceasta mai deține o flotă de 700 de camioane, fiind un jucător important pe piața transporturilor de mărfuri.

Întreprinderea a fost deschisă în cadrul subzonei Ștefan Vodă a Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți.

O altă întreprindere, deschisă în cadrul ZEL Bălți, de această dată în subzona Strășeni este Bautex Moldova. Este o investiție a concernului german Bautex, specializat în producerea materialelor din fibră de sticlă. Întreprinderea a fost deschisă în luna iulie a anului curent, investiția făcută fiind de 20 de milioane de dolari. Fabrica are deja 120 de angajați, numărul acestora urmând să ajungă la 200.

Este în proces de derulare investiția în fabrica Scan Plast, o investiție daneză, care urmează a fi deschisă în subzona Rezina a aceleiași ZEL Bălți. Fabrica va produce rezervoare, sisteme industriale și silozuri din fibră de sticlă și urmează a avea 600 de angajați. Valoarea totală a investiției este de 50 milioane de dolari.

Este de menționat, că aceste întreprinderi oferă și niște salarii destul de competitive pentru angajați, în special pentru cei înalt calificați. Spre exemplu, salariile persoanelor angajate în managementul Bautex-Moldova, pot ajunge și la 4000-5000 de euro lunar.

Negocieri privind investiții în industriile farmaceutică, militară și robotică

Totodată, Agenția de Investiții din Moldova este în discuții și cu alți potențiali investitori. Potrivit directorului Agenției, Marin Ciobanu, chiar dacă vremurile în regiune sunt destul de tulburi, trebuie de prospectat terenul pentru ca după încheierea războiului din Ucraina să existe deja o bază pentru unele investiții.

Printre companiile care ar fi interesate să deschidă unități de producere în Republica Moldova se numără producătorul mondial de tehnologii medicale și farmaceutice B. Braun. Aceasta are deja 300 de filiale în 64 de țări. În 2021 grupul a înregistrat o cifră de afaceri de 7,9 miliarde de euro și avea peste 66 mii de angajați.

De asemenea, Agenția este în negocieri cu concernul german Rheinmetal, specializat în producerea tehnicii militare, care a devenit recent destul de solicitată în contextul pericolelor ce au apărut la nivel mondial după agresiunea rusească în Ucraina, o bună parte din țări majorându-și esențial bugetele de apărare. Nu ar fi vorba despre asamblarea acestor mașini, ci doar a unor componente ale acestora, Agenția de Investiții încercând să convingă industriașii germani despre avantajele activității în Republica Moldova.

Agenția mai este în negocieri cu concernul german Kuka, specializat în producerea roboților industriali și soluțiilor pentru automatizarea fabricilor.

Mai există discuții cu producătorul de componente pentru automobile Magna, renumitul producător de aparate de cafea DeLonghi, producătorul de tehnologii de jocuri de noroc Novomatic dar și cu o importantă companie austriacă din industria automotive.

Tragedia din Ucraina deschide și oportunități pentru business

Deși în cea mai mare parte, investitorii menționați sunt din țări germanofone, Agenția încearcă să atragă investiții și din alte țări. Marin Ciobanu a calificat, în acest sens, drept destul de reușită o întâlnire cu concernul spaniol ACS Group, una dintre cele mai importante companii de construcții din lume, cu proiecte în mai multe țări.

Potrivit directorului Agenției de Investiții, marile concerne internaționale de construcții își fac planuri în vederea participării la reconstrucția postbelică a Ucrainei, anunțată atât de Uniunea Europeană cât și de Statele Unite ale Americii. În acest context, Republica Moldova ar putea reprezenta o locație potrivită, aflându-se în imediata apropiere a sudului Ucrainei, care a suferit enorm de pe urma războiului.

Tot în contextul conflictului din Ucraina dar și a modificărilor esențiale ale lanțurilor logistice din regiune, Agenția de Investiții propune activarea aeroportului Mărculești, care ar putea reprezenta un nod important pentru transporturile cargo din regiune.

Tot în acest context, ar fi interesantă exploatarea nodului feroviar Basarabeasca, cândva unul din cele mai mari din zonă. Acesta, ca și aeroportul Mărculești, ar putea obține statutul de Zonă Economică Liberă, care să faciliteze operarea investitorilor internaționali și să ofere avantaje, care să aibă greutate pentru investitori. Pentru ca aceste proiecte ale agenției să prindă contur, autoritățile ar trebui să se miște repede, susține directorul general al Agenției de Investiții din Moldova, Marin Ciobanu, cel puțin în vederea adaptării legislației.

Instruirea forței de muncă trebuie să țină pasul cu avansul tehnologic

Potrivit lui Marin Ciobanu, rămâne o problemă lipsa specialiștilor ceruți de unii investitori. Directorul Agenției a relatat că acum, în timp ce multe companii își relocă producția din țări precum China sau Rusia, ar exista oportunități pentru ca unele dintre acestea să ajungă și în Republica Moldova.

„Din păcate, deseori, se întâmplă că la noi nu sunt pregătiți specialiștii necesari pentru funcționarea acestor întreprinderi și noi ratăm aceste oportunități”, spune Ciobanu. În acest context, Agenția este pe cale de a inaugura un Centru de instruire a operatorilor mașinilor performante de modelat metral și plastic. Două astfel de mașini au fost deja cumpărate și urmează să ajungă în viitorul apropiat în Republica Moldova. Astfel, vor putea fi pregătiți specialiștii necesari, iar atragerea investițiilor ar deveni mai eficientă.

Directorul Agenției de Investiții consideră că, în general, autoritățile ar trebui să fie foarte atente la schimbarea cererii de pe piața internațională a muncii și să ofere condiții pentru însușirea de noi profesii, care sunt dictate de avansul tehnologic. Acestea nu necesită prea multe investiții din partea statului. Trebuie doar pregătită partea legislativă și condițiile pentru instruire. În rest, investitorii singuri vor avea grijă să-și asigure numărul necesari de specialiști într-un domeniu sau altul, menționează directorul general al Agenției de Investiții din Moldova, Marin Ciobanu.