De ce să economisim energia?  

Vicepremierul Andrei Spînu a îndemnat marți moldovenii să economisească în măsura posibilităților energia pentru a face față penuriei provocate de limitarea livrărilor de gaze de la Gazpom și a sistărilor livrărilor de energie electrice din Ucraina, care și-a pierdut 1/3 din infrastructura energetică în urma atacurilor recente cu rachete. Economisirea de energie are însă și o conotație de ordin moral atâta timp cât o bună parte din banii plătiți pentru consumul de energie ajung să întrețină mașina de război rusească.

În special ministrul a recomandat economisirea energiei electrice în intervalul orelor 7:00 și 10:00 și 18:00-23:00, perioadele zilei în care se atestă cel mai mare consum.

El spune că toate instituțiile publice au primit instrucțiuni referitoare la reducerea consumului de energie iar Guvernul, Parlamentul și Președinția vor opri iluminatul între orele menționate.

Potrivit lui Spînu, economisirea va asigura energia electrică pentru activitățile de bază, fără a fi necesară o reducere centralizată a consumului. Vicepremierul crede că fiecare cetățean al Republicii Moldova poate economisi energie electrică prin scoaterea din priză a încărcătoarelor și electrocasnicelor atunci când nu sunt folosite, estimând că astfel consumul poate fi redus cu până la 10%.

De asemenea, el recomandă înlocuirea becurilor clasice cu cele de tip LED, care consuma de până la cinci ori mai puțin. Deși aceste economisiri ar părea nesemnificative la nivel de persoane, la scară națională efectele ar putea fi destul de însemnate, dă de înțeles oficialul.

1/3 din infrastructura energetică ucraineană e distrusă

Recomandările lui Spînu vin în contextul sistării complete de către Ucraina a tuturor exporturilor de energie electrică după ce aproximativ o treime din infrastructura energetică a Ucrainei a fost distrusă luni de rachete rusești.

Într-un interviu pentru CNN, ministrul ucrainean al energeticii Herman Galuscenco spune că rușii „pentru prima dată de la începutul războiului” au purces deliberat la distrugerea infrastructurii energetice ucrainene.

Unul din motive este că exportul de energie electrică ucraineană în Europa a redus consumul de gaz și cărbune rusesc, scăzând într-o oarecare măsură și presiunea pe prețurile la energie din UE. Alt scop al rușilor este de a slăbi rezistența ucraineană, aruncând în prag de iarnă țara într-o criză energetică de proporții.

Puși în situația de a procura toată energia de la Cuciurgan

După sistarea livrărilor din Ucraina, care reprezentau 30% din importurile de energie în Republica Moldova, autoritățile moldovene au fost puse în situația de a-și asigura tot importul de energie electrică de la central de la Cuciurgan, care este controlată de autoritățile separatiste transnistrene și este deținută de grupul rusesc de stat RAO EES. Combustibilul pentru producerea energiei electrice de la Cuciurgan este gazul rusesc. Astfel, a fost necesară majorarea cu aproape un milion de metri cubi zilnic și a livrărilor de gaz către central. Și asta, în condițiile în care de la începutul lunii curente, Gazprom livrează către Moldovagaz doar 70% din necesarul pentru această perioadă a anului. Prin urmare, economisirea energiei electrice conduce la reducerea consumului de gaze de către central de la Cuciurgan, rămânând mai multe gaze pentru consumatorii de pe malul drept.

Economisire paneuropeană a energiei

Nu doar Republica Moldova este pusă în situația de a economisi. Aceleași măsuri sunt întreprinse în majoritatea statelor europene.

Spre exemplu, furnizarea căldurii în sistem centralizat urmează a fi restricționată în Italia, iar deținătorii de centrale proprii au fost sfătuiți să-și regleze în minus termostatele.

În Franța, locuințele și birourile vor fi încălzite la o temperatură maximă de 19 grade Celsius, nu va exista apă caldă în clădirile publice, iar temperatura din piscine și săli de sport va fi redusă. De asemenea, a fost extinsă interdicția de a lăsa ușile deschise în magazinele încălzite sau cu aer condiționat.

Și în Spania a fost impusă regula ca temperatura să nu depășească 19 grade Celsius, iar luminile din vitrinele magazinelor să fie stinse după ora 22:00.

Germania, la rândul său, a oprit iluminatul monumentelor și clădirilor publice și a avertizat că încălzirea poate fi oprită la intrările, coridoarele și foaierele clădirilor publice.

În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis a declarat recent că ar trebui elaborat un plan național pentru reducerea risipei și a consumului de energie.

Plan european de reducere a consumului

Acțiunile statelor europene se înscriu într-un plan de reducere a cererii de energie, elaborat de Comisia Europeană încă în iunie. Potrivit planului, toate statele membre urmează să reducă până pe 31 martie 2023 cererea de gaze cu 15% pentru a diminua dependența de combustibilul furnizat de Federația Rusă.

Planul se concentrează pe înlocuirea gazului cu alți combustibili și pe economiile generale de energie în toate sectoarele. Acesta își propune să protejeze aprovizionarea gospodăriilor și a utilizatorilor esențiali, cum ar fi spitalele, precum și industriilor care sunt decisive pentru furnizarea de produse și servicii pentru economie, precum și pentru lanțurile de aprovizionare și competitivitatea UE.

Comisia a recomandat statelor membre să acorde prioritate trecerii la surse regenerabile sau la opțiuni mai curate, mai puțin intensive în carbon sau poluante. Cu toate acestea, este acceptată revenirea pe termen scurt la cărbune, petrol sau energia nucleară.

În urma invaziei rusești în Ucraina, Comisia a adoptat Planul REPowerEU pentru a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili rusești cât mai curând posibil. Planul stabilește măsuri privind diversificarea furnizorilor de energie, economiile de energie și eficiența energetică, precum și o trecere accelerată la energia regenerabilă.

Pentru a asigura aprovizionarea pentru iarna aceasta, UE și-a propus să-și umple depozitele subterane cu gaze până la 80% din capacitate până la 1 noiembrie curent. Este de menționat că acest plan deja este supraîmplinit, la 5 octombrie depozitele fiind pline în proporție de peste 90%.

Pe de altă parte, au crescut exponențial importurile de gaz lichefiat în UE, care au depășit deja importurile de gaz din Rusia.

Totodată, importurile prin conducte din afara Rusiei au crescut din contul sporirii livrărilor din Norvegia, Azerbaidjan, Regatul Unit și Africa de Nord.

Pe termen lung eforturile țărilor europene se concentrează pe trecerea la energia din surse regenerabile. Peste 20% din energia UE provine în prezent din surse regenerabile, iar Comisia Europeană a propus să aducă ponderea acesteia la cel puțin 45% până în 2030.

Obiectivul UE de reducere a dependenței de gazul rusesc, depășit

Până atunci, însă, mai este, iar în această iarnă Europa va trebui să facă față șantajului energetic rusesc, reducând, totodată procurarea gazului din Federația Rusă, care folosește veniturile pentru întreținerea agresiunii militare în Ucraina.

De altfel, procesul de diminuare a dependenței statelor UE de gazul rusesc, are mai mult succes decât și-au propus autoritățile europene. Potrivit experților în energetică, participanți la un forum regional de securitate, organizat miercuri la Chișinău  de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în acest an dependența pieței europene de gazele rusești s-a redus de la 40% la 10%, deși în primăvară autoritățile UE își propuneau un obiectiv de 20%. Experții, participanți la forum au salutat decizia de miercuri a guvernului României de a livra Republicii Moldova cele 30% din importul de energie, asigurat până acum de Ucraina. Deși problema pare a fi pentru moment soluționată, ideea de economisire de energie rămâne actuală atâta timp, cât consumul și banii plătiți pentru gaze și energia electrică, ajung până la urmă să fie folosiți de Rusia pentru agresiunea împotriva Ucrainei, bombardarea orașelor și uciderea miilor de oameni nevinovați.