Funia se apropie de par pentru Ceban

Primarul Ion Ceban riscă o amendă de până la un milion de lei pentru că nu execută hotărârile judecătorești

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, riscă o amendă de până la 1.000.000 de lei în cazul în care nu va executa deciziile judecătorești în litigiul cu vicepretorul de Ciocana, Sergiu Secrieru, după ce Curtea Supremă de Justiție a respins două recursuri ale edilului capitalei. În ambele cazuri, fostul vicepretor l-a denunțat pe primarul Ion Ceban și Pretura Ciocana că a fost dat afară în perioada în care se afla în concediu medical.

Vicepretorul sectorului Ciocana, Sergiu Secrieru, urmează să ridice de la Primăria municipiului Chișinău 500.000 de lei pentru „absența forțată de la serviciu”. Primăria municipiului Chișinău nu s-a grăbit să execute cele două decizii ale Curții Supreme de Justiție.

Drept urmare, Curtea de Apel Chișinău a emis recent o decizie prin care obligă Primăria Capitalei să execute „benevol” o decizie a Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021. În caz contrar, instanța de apel poate stabili și încasa de la primărie sau primar o amendă de până la 20.000 de unități convenționale, echivalentul a 1.000.000 de lei.

Pe 17 noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a obligat Primăria municipiului Chișinău să îl restabilească pe Sergiu Secrieru în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana și să îi achite leafa pentru perioada absenței forțate de la serviciu.

Cele nouă decizii cu foștii pretori

Cazul vicepretorului de Ciocana, Sergiu Secrieru, este unul din cele nouă litigii pe care primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, le are cu pretorii și vicepretorii demiși – Galina Bostan, Oleg Rațoi, Valentin Vdovicenco, Ilie Țurcan, Eugenia Graur, Valeriu Nemerenco, Petru Budurin, Anghelina Mistreț.

Primăria municipiului Chișinău trebuie să plătească în total pretorilor și vicepretorilor demiși ilegal cel puțin 2,3 milioane de lei. Această sumă continuă să crească și nu se știe unde va ajunge. Ion Ceban are deja o amendă pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești, iar acum riscă dosar penal pentru că ignoră deciziile Curții Supreme de Justiție.  

În municipiul Chișinău sunt cinci funcții de pretori, care sunt asistați de câte doi vicepretori, zece în total.

Mandatul unui pretor sau vicepretor este de patru ani. Conform legislației, un pretor sau vicepretor nu poate să fie demis decât de autoritatea care l-a numit în funcție și în baza unui motiv întemeiat.

Succesiunea Silvia Radu, Ruslan Codreanu și Adrian Talmaci

Instabilitatea politică din 2018-2019 cu succesiunea Silvia Radu, Ruslan Codreanu, Adrian Talmaci și a lui Ion Ceban a generat o serie amplă de numiri și demiteri care au ajuns în instanță.

Astfel, în ultimii trei ani, conform datelor Primăriei Municipiului Chișinău, pe rolul instanțelor judecătorești sunt nouă litigii între persoanele care au deținut funcțiile de pretori și vicepretori și primarul municipiului Chișinău.

Practica este simplă, după ce a fost demis de către primar, un pretor sau vicepretor atacă hotărârea în judecată. După decizia Curții de Apel, hotărâre executorie, primăria emite două dispoziții – una de angajare și alta de demitere. Având acest act administrativ la mână, pretorul sau vicepretorul demis atacă din nou dispoziția în judecată în cel mai scurt timp posibil.

Odată ce Curtea Supremă de Justiție se pronunță, funcționarul demis așteaptă să își ridice banii și luptă în continuare pentru a demonstra ilegalitatea celorlalte demiteri aflate pe rol în instanțele de fond sau de apel. Această practică s-a transformat într-un cerc vicios din care se pare că nu există nicio ieșire, iar primăria continuă să plătească.

Un cerc vicios din care nu există nicio ieșire

Direcția managementul resurselor umane a Primăriei Chișinău evită să numească o sumă exactă pe care a achitat-o sau urmează să o achite vicepretorilor și pretorilor revocați în urma unor hotărâri definitive.

Viceprimarul Ilie Ceban a precizat că pretorul este o persoană cu funcție de demnitate publică, numit și demis de către primarul general în conformitate cu Legea nr. 199 din 16 iulie 2010. Pretorul este asistat de către vicepretori, persoane cu funcții de demnitate publică, numite și revocate de primarul general la propunerea pretorului.

Majoritatea demiterilor cu pricina au la bază articolul 22, alineatul 3, ale legii menționate mai sus: încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcţie a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorităţii care l-a numit în funcţie.

De cealaltă parte, avocații foștilor pretori și vicepretori demiși ilegal spun în instanțe că această lege prevede doar procedura, și nu temeiul pentru revocare. Mai mult, Curtea Constituțională a decis în 2011 că persoanele cu funcții de demnitate publică nu se înscriu în categoria funcțiilor politice.

Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova a studiat cazurile celor nouă pretori și vicepretori demiși ilegal. Toți aceștia au câștigat la Curtea Supremă de Justiție, iar Primăria este obligată să le achite salariile pentru ani de zile. Valoarea salariilor plătite variază în funcție de termenul stabilit de magistrați – decizia primei instanțe sau restabilirea în funcție. Odată restabiliți, pretorii și vicepretorii demiși merg din nou în judecată și totul reîncepe de la capăt.