Masteranzi UTM, despre metodele de reciclare a anvelopelor uzate și practicile utilizate în UE și SUA

Limita de folosință a unor anvelope este de cinci ani. Piroliza este cea mai ecologică metodă de reciclare a anvelopelor uzate, fiind utilizată în majoritatea țărilor prietenoase mediului. Prin piroliza anvelopelor se poate obține ulei, motorină, benzină și chiar gaze. E concluzia trasă din discuția cu lectorul universitar Vasile Plămădeală și masteranzii Facultății Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM).

Piroliza este o metodă chimică. Lectorul Vasile Plămădeală susține că majoritatea țărilor se străduiesc să utilizeze această metodă pentru a recicla anvelopele uzate, deoarece metoda e ecologică, iar din cauciucuri pot obține combustibil, cum ar fi uleiul, motorina, benzina și gazele sintetice. „O fabrică de reciclare a anvelopelor uzate prin metoda pirolizei are nevoie permanent de materie primă pentru a funcționa. Ținând cont că Republica Moldova este un stat mic, apare necesitatea de a importa anvelope uzate din alte state, vrem noi sau nu vrem. Trebuie informată populația. E nevoie de elaborat un studiu privind efectele asupra mediului”, spune Plămădeală.

Tinerii care urmează studiile de master la UTM învață despre efectele gazelor de eșapament asupra naturii, poluarea fonică etc., inclusiv ecologizarea anvelopelor: metode de reciclare și soluții, în cadrul disciplinei „Ecologizarea sistemului om – automobil – mediu”. De obicei, termenul de exploatare a unei anvelope noi este de cinci ani, însă unii conducători auto le utilizează și 7-8 ani, deși e riscant.

Masterandul Roman îmi spune că anvelopele noi țin pentru 50 de mii de kilometri parcurși. Componența chimică a anvelopelor diferă de anotimpul pentru care sunt produse. Cele de vară sunt făcute să reziste la temperaturi înalte, iar cele de iarnă – la temperaturi scăzute să ofere confort. Materialul de bază la producerea anvelopelor e cauciucul. Carcasa anvelopei poate conține textile, oțel, metale și alte substanțe, precum e carbonul, hidrogenul, sulful etc.

Cum pot fi reutilizate anvelopele uzate

Lectorul universitar și prodecanul Facultății Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi, responsabil pentru studiile de master și frecvență redusă, Vasile Plămădeală, susține că prelucrarea anvelopelor uzate poate avea loc după trei metode: fizică, chimică și fizico-chimică. Granularea anvelopelor face parte din metoda fizică.

Deoarece dialogul cu masteranzii a avut loc în cadrul orei de clasă, în zi de sâmbătă, fiecare interlocutor adăuga informații la tema anvelopelor. Era o discuție liberă. Bunăoară, Roman subliniază că din granulele obținute din cauciucuri se face pardoseală care e utilizată la terenurile sportive și terenurile de joacă pentru copii.

Vladimir, alt masterand UTM, precizează că granulele se mai adaugă în smoala care se folosește pentru acoperișuri și fundamente, în domeniul construcțiilor. Iar lectorul universitar Vasile Plămădeală și-a amintit că în Olanda particulele solide se utilizează la carosabil, ca o componentă, în special pentru pistele pentru bicicliști și pentru drumurile montane deoarece dau aderență înaltă.

Potrivit lectorului, circa 20% dintre anvelopele uzate ar putea fi reșapate. „Reșaparea e o altă metodă. Li se dă a doua viață. Stratul de la suprafața anvelopelor uzate se înlătură și se toarnă un strat nou. Sunt restaurate”, explică Vasile Plămădeală.

Anvelopele uzate se descompun în aer liber timp de 600 de ani. Acestea mai pot fi folosite împotriva eroziunii terenurilor. Cauciucurile pot fi folosite ca amortizatoare, pentru a preveni accidentele rutiere. La intrarea în curbe nu se recomandă să se planteze copaci, amplasarea amortizoarelor ar fi o alternativă, aflăm de la lectorul universitar.

Roman subliniază că în cursele de raliu, acolo unde viteza e de peste 300 de kilometri la oră, la curbele periculoase, se pun trei-patru rânduri de cauciucuri.

„Anvelopele degajă în aer arsen care e nociv pentru factorul uman”

Tot ca metodă fizică: se practică îngroparea anvelopelor. Practica e folosită în SUA, pentru a evita incendierea anvelopelor. Americanii le îngroapă în pământ acoperindu-le cu un strat de 15 centimetri de țărână, cu scopul de a fi utilizate ulterior. Roman amintește că în UE a fost interzisă îngroparea anvelopelor în anul 2005 sau 2006. În UE e permisă doar regenerarea anvelopelor uzate.

Îi întreb pe băieți dacă se ard anvelopele uzate în UE. „Doamne ferește!”, răspunde Roman. „În UE e interzisă categoric arderea anvelopelor. Ele degajă în aer arsen care e nociv pentru factorul uman”, afirmă ferm Vladislav. „În UE se practică piroliza, cea mai ecologică și eficientă. În UE se reutilizează anvelopele”, adaugă Roman.

O tradiție de Paști este ilegală

Metoda fizico-chimică e regenerarea. Arderea și piroliza sunt metode chimice. Arderea anvelopelor e interzisă. E cea mai nocivă pentru mediu și oameni. În noaptea Învierii Domnului Iisus Hristos, când creștinii sărbătoresc Paștele, prin localitățile Republicii Moldova se practică o tradiție veche, păgână, de ardere a cauciucurilor.

Masteranzii menționează că acum polițiștii de sector sunt foarte duri cu cei care ard anvelope pe dealuri. „Când eram mic, de Paști era cerul albastru, și după focurile cu anvelope cerul era negru – nu înțelegeai unde te afli”, își amintește Roman.

Vladislav spune că pentru a păstra tradițiile se fac focuri pe lemne. „Chiar și la lemn se degajă substanțe nocive în aer. Se degajă dioxid de carbon – CO2 – care contribuie la efectul de seră”, zice el. În același timp, Vladimir susține că „unde ard anvelopele, pe acel sol nu mai crește nimic. E nevoie de o perioadă pentru restabilirea solului”.

Lectorul universitar Vasile Plămădeală consideră că agenții economici care importă anvelope noi ar trebui să aibă grijă și de colectarea anvelopelor uzate. Iar ulterior acestea să fie duse la fabricile de reciclare a anvelopelor uzate.

SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia sunt țările cu cele mai multe unități de transport. SUA și Japonia au câte 700 de automobile la o mie de locuitori. Republicii Moldova îi revin peste 100 de unități de transport la 1000 de locuitori, aflăm de la Vasile Plămădeală. Lectorul spune că în R. Moldova sunt peste un milion de unități de transport la circa 2,5 milioane de cetățeni, dintre care peste 600 de mii sunt autoturisme, peste 100 de mii – camioane și, deja, motociclete, remorci, semi-remorci, tehnică agricolă, tehnică de construcții și speciale.

Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).

Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.