Din lipsă de fonduri pentru renovarea terenurilor de joacă din grădinițe, educatorii au reutilizat anvelopele pentru a construi mașini, corăbii, răzoare și alte decorațiuni, astfel încât copiii să se poată juca. Anvelopele erau o opțiune minunată, deoarece puteau fi folosite de toate grupele de vârstă și erau durabile.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE
Am vizitat Grădinița nr. 158 din Chișinău, unde aproximativ 200 de anvelope au fost transformate acum 20 de ani în echipamente de joc pentru cei mici. Însă, ușor-ușor, cauciucurile deteriorate sunt scoase și înlocuite cu obiecte special create pentru educația timpurie a copiilor. Grădinița nr. 158 activează din 1980, iar pe atunci, în curtea instituției preșcolare, erau pentru jocuri niște instalații de metal, unele din care au fost ulterior scoase deoarece prezentau pericol pentru sănătatea copiilor.
„Bugetul instituției de educație timpurie nu ne permite nici acum să creăm condițiile pe care ni le dorim pentru copii: să instalăm echipamente de joacă din materiale ecologice etc. Când analizăm bugetul, dăm prioritate locurilor unde copiii se află de dimineață până seara, adică în grupe. Iar prioritatea a fost de a repara blocul alimentar, depozitul unde se păstrează produsele alimentare, blocurile sanitare, mai puțin terenurile de joacă”, spune Natalia Alexei, șefa grădiniței.
Așa-s timpurile…
În același timp, Oxana Iațco, metodista Grădiniței nr. 158, susține că obiectele de joc din anvelope sunt folosite în activitățile de mișcare, în funcție de tematica aleasă de educator. „Sunt multe mașini. Un copil se așază la volan, iar alții se urcă în autobuz și pornesc într-o călătorie imaginară. Sunt anvelope care imită o corabie, iar copiii sunt marinari. Educatoarea le zice să-și imagineze că au ajuns pe mal. În curte mai este improvizată o fântână din cauciucuri, în jurul căreia se joacă povestea „Fata babei și fata moșneagului” de Ion Creangă etc.”, explică Oxana Iațco jocurile de rol.
În fiecare primăvară anvelopele se vopsesc pentru a li se da un aspect îngrijit, iar cele deteriorate se înlătură. „Ne-am propus ca încet-încet să le scoatem de tot și să le înlocuiam cu jocuri special create pentru copii. Am cumpărat mese și scaune cu formă de ciuperci, confecționate din materiale inofensive pentru copii. Dorințele noastre sunt mari. Vrem fluturași, broscuțe, unicorni și alte elemente, dar nu-s bani”, zice Alexei.
În curtea Grădiniței nr. 158 sunt răzoare pentru flori și plante, pe care le îngrijesc educatorii, ajutați de cei mai mari dintre micuți. Unele anvelope au scopul de a delimita spațiile dintre terenurile de joacă de pe teritoriul grădiniței. Iulia lucrează de 29 de ani educatoare. „Ne jucăm cu ce avem. Din ce să creăm jocuri? Nu ne dau bani pentru renovarea terenurilor de joacă. Ce să facem?!”, se întreabă retoric Iulia.
„Anvelopele au mirosuri specifice, dar astea nu-s periculoase pentru om”
Ecologistul Vladimir Garaba afirmă că anvelopele pot elimina în atmosferă substanțe periculoase pentru sănătate doar la temperaturi de peste 100 de grade Celsius. „La temperaturi mai mici, emană anumite substanțe, dar sunt neglijabile. Anvelopele au mirosuri specifice, dar astea nu-s periculoase pentru om. În mod normal, anvelopele n-ar trebui să afecteze în niciun fel copiii de la grădiniță, chiar dacă vara temperaturile sunt înalte. În practică, sunt multe cazuri când anvelopele sunt folosite în scopuri decorative, de protecție etc. Nu ar trebui să ne alerteze. Noi nu recomandăm, dar nu suntem împotrivă ca anvelopele să fie folosite la grădinițe, stadioane, școli etc. Ele nu-s periculoase pentru om și mediu”, susține Vladimir Garaba.
Ecologistul menționează că anvelopele prezintă un pericol major atunci când iau foc. În caz de incendiu, dacă anvelopele se aprind, flăcările se sting foarte greu.
Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).
Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
