Paradigma confruntării politice va rămâne neschimbată

Am solicitat unor analiști și oameni politici să ne răspundă la întrebarea: „După alegerile din 11 iulie 2021, va urma sau nu o schimbare?”. „Toate iluziile despre înnoirea clasei politice se vor spulbera în dimineața zilei de 12 iulie și vor fi amânate încă cel puțin pentru un ciclu electoral”, ne-a spus ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Iar politologul Dionis Cenușă l-a contrazis, susținând că, indiferent de rezultatele alegerilor, situația politică se va schimba: „R. Moldova va intra într-un nou ciclu politic, în care numărul de partide care influențează direct luarea deciziilor se va micșora”. Vom verifica luni câtă dreptate au avut interlocutorii noștri.

„În R. Moldova scrutinele electorale seamănă mai mult cu un campionat de fotbal, unde fiecare suporter sprijină cu multă patimă o anumită echipă, însă de rezultatele campionatului nu depinde în niciun fel viața acestora. Prin urmare, după alegerile din 11 iulie, nu se va schimba nimic substanțial în viața moldovenilor”, susține ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Potrivit lui, „în cele trei decenii de independență, moldovenii au înțeles clar că de la acest stat nu ai ce aștepta, din aceste considerente fiecare își caută de treburile sale, indiferent de culoarea puterii politice din parlament. Astfel, aceste alegeri, în mod obiectiv, nu pot produce nicio schimbare substanțială a situației economice a cetățenilor.

Din perspectivă economică, de la faptul că „ciolanul puterii” va trece de la o grupare politică la alta, în frigiderele moldovenilor nu va apărea un litru de lapte în plus sau un kilogram de carne. Economia moldovenească este quasi inexistentă, fiind bazată în principal pe exportul forței de muncă, pe „cerșitul” din asistența externă, contra unor reforme iluzorii. Această stare de lucruri nu poate fi schimbată peste noapte, indiferent cine ar câștiga alegerile”.

Din perspectiva politică, Alexandru Tănase spune că lucrurile stau la fel de „optimist”.

„În viitorul parlament, actorii vor rămâne cam aceiași, cu aceleași contradicții și „înglodați” cam în aceleași rele. Paradigma confruntării politice va rămâne neschimbată. Elementul de noutate îl va constitui dispariția din parlament a unor partide politice și revenirea unor dinozauri ca Voronin, Starîș, Reidman ș.a. Toate iluziile despre înnoirea clasei politice se vor spulbera în dimineața zilei de 12 iulie și vor fi amânate încă pentru cel puțin un ciclu electoral. Este lipsit de logică să aștepți un alt rezultat făcând aceleași acțiuni.”

Trei scenarii posibile

În opinia comentatorului politic Ion Tăbârță, schimbarea „depinde de rezultatul alegerilor. De fapt, miza cea mare a scrutinului parlamentar din 11 iulie este anume schimbarea de care are nevoie R. Moldova pentru a se dezvolta. Pentru că RM, în ultimul deceniu, s-a mișcat spre un regim oligarhic. După 2019 acest regim oligarhic a dat semne de slăbiciune. Treptat, anumite forțe politice din societate, dar și alte elemente din societate își doresc eliberarea statului RM de sub regimul oligarhic.

Și, după 2019, a început slăbirea acestui regim: cu fuga lui Plahotniuc, cu pierderea de către Dodon a alegerilor din noiembrie 2020 – un element cleptocratic al regimului Plahotniuc. Iar președintele Maia Sandu a făcut tot posibilul ca să provoace acest scrutin parlamentar anticipat, anume pentru a continua schimbarea începută în 2019.

Acum, vedem această dispută – pe de o parte, forțele politice care își doresc schimbarea, și în avanpostul acestei tentative de schimbare se află partidul pro prezidențial, PAS, evident că mai avem și alte partide, cum ar fi Platforma DA, care nu mai are ponderea electorală de altădată, dar și acest partid și altele își doresc o schimbare.

Pe de altă parte, avem forțele oligarhice care s-au grupat în jurul Blocului electoral al comuniștilor și socialiștilor, în jurul Partidului „Șor”, dar și în spatele altor candidați camuflați sau spoileri. Schimbarea depinde de rezultatul alegerilor și mai depinde cine va face majoritatea parlamentară care va da un guvern după alegeri”, opinează Tăbârță.

Potrivit acestuia, „dacă vom avea un guvern al forțelor proeuropene – fie că va fi PAS, fie că va fi încă un partid de dreapta –, atunci, da, schimbarea se va produce, dar dacă vom avea un guvern format din socialiști, comuniști, șoriști, desigur nu se va întâmpla nicio schimbare. Dimpotrivă, se va face tentativa de a se reveni la tiparele regimului oligarhic din 2017-2019. Poate cu diferența că nu vom avea un oligarh suprem, cum a fost Plahotniuc în acea perioadă, dar vor fi în permanență câțiva care vor lupta pentru influență și putere”.

Ion Tăbărță vede și „un al treilea scenariu, însă fără schimbări majore. Va fi un guvern format din PAS și același „Partidul Nostru” al lui R. Usatâi. O parte din forțele oligarhice care au dominat după 2009 vor fi înfrânte. Nu putem spune însă că regimul oligarhic va fi înfrânt în totalitate. Totodată, nu vom putea afirma că vom avea o schimbare rapidă, cu reforme ambițioase, profunde pentru a schimba sistemul politic, economic, juridic din R. Moldova.”

„O schimbare în structura clasei politice se va produce totuși”

Valeriu Pașa, de la comunitatea „WatchDog.MD”, crede că, „dincolo de rezultatele scrutinului, acest parlament va fi diferit și o schimbare în structura clasei politice se va produce totuși. Spre deosebire de ultimele trei parlamente noi, cu siguranță, nu vom mai avea o componență care să fie dominată de oamenii lui V. Plahotniuc.

Am văzut ce s-a întâmplat în anul 2010, atunci când PD a intrat cu un număr limitat de deputați care, teoretic, erau ai lui Plahotniuc, ca pe parcurs să se dovedească că acesta avea oameni în toate partidele intrate în parlament, pe care-i influența.

La fel s-a întâmplat și cu componența din 2014, atunci când absolut toate partidele care au intrat în parlament aveau câte o ațișoară care se termina în mâinile lui Plahotniuc. Am văzut cum a cumpărat, șantajat deputați, i-a silit să meargă cu el în alianțe, i-a „convins” cine știe prin ce metode. În 2019, acesta a cooptat direct 40 de deputați, atunci când s-a format parlamentul. De data aceasta cred că ponderea lui va fi mult mai mică, și, cel puțin, asta o percep ca pe o schimbare pozitivă”.

„Nu are de unde, pentru că clasa politică este aceeași”

Și analistul politic Anatol Țăranu susține că totul depinde de rezultatul alegerilor. „Dacă alegerile vor fi câștigate de forțele pro europene, putem miza pe o schimbare serioasă a lucrurilor, chiar dacă nu există o garanție de sută la sută, dar, cel puțin, în programele electorale această schimbare se preconizează. Iar dacă la guvernare vor rămâne forțele oligarhice, cum a fost până acum, e greu să mizezi pe o schimbare radicală.”

În opinia comentatorului Corneliu Ciurea, R. Moldova se mișcă foarte lent înainte și aceste alegeri nu vor produce schimbări radicale.

„Nu are de unde, pentru că clasa politică este aceeași. La dreapta și la stânga avem același tip de politicieni, care ne-au condus și până acum. La stânga – foști comuniști, socialiști, la dreapta –foști peledemiști. De elitele politice schimbarea depinde foarte puțin, pentru că ele sunt aceleași și conduc la fel, iar străinătatea – Europa și Rusia, nu sunt dispuse să ne ajute în măsura în care să se producă schimbări radicale”, a opinat Ciurea.

Politologul Dionis Cenușă susține că, indiferent de rezultatele alegerilor, situația politică se va schimba.

„Republica Moldova va intra într-un nou ciclu politic, în care numărul de partide care influențează direct procesul de luare a deciziilor se va micșora. Totodata, deși parțial, se va însănătoși componența parlamentară. În orice caz, există și spațiu pentru scenarii mai pesimiste, care se vor derula în funcție de cine va guverna țara”, a conchis Dionis Cenușă.