Noua paradigmă a UE și ritmul Chișinăului

Republica Moldova trebuie să își consolideze efortul de înlăturare a factorilor care deturnează cursul european

Comisia Europeană oferă o oportunitate certă Republicii Moldova să devină stat-membru al Uniunii Europene, potrivit discursului din 14 septembrie al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar Chișinăul trebuie să își consolideze eforturile pentru a îndeplini condițiile impuse de către Consiliul European până la sfârșitul anului curent.

„Ar trebui să ne străduim să extindem acest nucleu de democrații. Cea mai imediată modalitate de a face acest lucru este să ne aprofundăm legăturile și să consolidăm democrațiile de pe continentul nostru. Acest lucru începe cu acele țări care se află deja pe drumul către Uniunea noastră. Trebuie să fim alături de ele la fiecare pas. Pentru că drumul spre democrații puternice și drumul spre Uniunea noastră sunt unul și același lucru. Așadar, vreau ca oamenii din Balcanii de Vest, din Ucraina, Moldova și Georgia să știe: Sunteți parte din familia noastră, viitorul vostru este în Uniunea noastră, iar Uniunea noastră nu este completă fără voi!”, a spus von der Leyen, în aplauzele plenului Parlamentului European.

„Gazeta de Chișinău” și-a propus să facă o radiografie a felului în care guvernarea actuală își îndeplinește condițiile asumate și care sunt domeniile ce ar trebui îmbunătățite.

Comisia Europeană a reperat pe 23 iunie 2022, în momentul acordării R. Moldova statutului de țară candidată la aderare, 9 condiții aprobate de Consiliul European. Guvernarea de la Chișinău și-a propus să îndeplinească toate condițiile pentru a începe negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Domeniile vizate de aceste condiții sunt justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.

„UE și-a schimbat paradigma privind extinderea”

Declarația președintei Comisiei Europene, pentru comentatorul Ion Tăbârță, a survenit în urma războiului din Ucraina și, de fapt, înseamnă că UE și-a schimbat paradigma privind extinderea.

„Până la războiul din Ucraina, niciun oficial european nu a declarat că statele Parteneriatului Estic vor avea perspectiva să devină state membre ale UE. S-a vorbit despre dezvoltarea, modernizarea Moldovei, dar fără nicio perspectivă de a fi stat-membru. UE era preocupată de alte probleme – migranți, pandemie, probleme economice etc.”, a declarat comentatorul.

Propaganda rusă, inclusiv actori de influență ai Federației Ruse în Republica Moldova, a relevat el, au exploatat această atitudine din partea Bruxelles-ului față de Moldova, spunând că aceasta nu va fi acceptată deoarece moldovenii ar fi altfel. Locul Moldovei este în spațiul estic, unde suntem așteptați.

În noul context geopolitic, subliniază comentatorul, Republica Moldova trebuie să își rezolve problemele în interiorul său pentru a valorifica această oportunitate.

„Din păcate, noi nu avem un curs european după așteptările noastre. În Moldova, sunt forțe politice care vor să deturneze acest vector de orientare. Mă refer la coaliția oligarhică geopolitică din Parlament – Partidul „Șor” și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor”, a menționat Ion Tăbârță, detaliind că socialiștii nu reprezintă interesele naționale ale Republicii Moldova, ci ale Federației Ruse în Moldova și în regiune, în timp ce Partidul „Șor” este o expresie și o creatură a regimului oligarhic, ce realizează că orice reformă democratică și statul de drept duc inevitabil la tragerea lor răspundere.

Reforma justiției și nivelul de viață, subiecte controversă

În același timp, în opinia lui Ion Tăbârță, PAS este prima formațiune din Republica Moldova care își dorește sincer integrarea europeană, „ca formațiune, și nu ca persoane”.

„Acest partid este lipsit de experiență, de capacități de a impune anumite reforme. Problema justiției este una complicată, însă marele handicap al actualei guvernări este domeniul financiar-economic. Inflația mare nu este doar din cauza Băncii Naționale. Cei de la finanțe și economie nu au gestionat bine situația. Aplicarea unor politici ultra-liberale în contextul de criză totală este eronată. Guvernarea a întârziat să facă anumite schimbări”, a afirmat el.

De partea cealaltă, comentatorul Nicolae Negru estimează că Ministerul Finanțelor și al Economiei nu ar fi vinovate de inflația galopantă și că aceasta ar fi mai curând o consecință a structurii economiei Republicii Moldova.

„De structura economiei nu este responsabilă guvernarea actuală, ci guvernările precedente. Noi am ajuns să importăm produse alimentare din Ucraina și Turcia. Trăim mai mult pe bază de import, desigur că importăm și inflație mult mai multă decât celelalte state. Eu văd mai mult niște probleme de comunicare din partea unor miniștri, inclusiv din partea ministrului Economiei și a ministrului Finanțelor”, a evidențiat el.

În același timp, Nicolae Negru spune că, „din punct de vedere conceptual și organizatoric”, guvernarea este pregătită pentru îndeplinirea condițiilor stabilite de Comisia Europeană, doar că lucrurile trenează.

„Mă uit că vor să reformeze justiția, dar întâmpină rezistența sistemului. Bruxelles-ul nu se uită la rezistența sistemului. Trebuie învinsă această rezistență”, a ironizat el.