Ce este și ce trebuie să fie Armata Națională

Armata Națională a Republicii Moldova are o finanțare și o dotare insuficiente și reprezintă un domeniu vulnerabil al Republicii Moldova, în special în contextul războiului neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Agresiunea Rusiei împotriva statului vecin a schimbat situația pentru forțele armate ale Moldovei. Guvernul Republicii Moldova a majorat bugetul Ministerului Apărării, Uniunea Europeană a alocat Chișinăului 40 de milioane de euro pentru dotarea armatei sale, iar noul premier al Marii Britanii, Liz Truss, a declarat în calitatea sa anterioară de ministru de Externe acum câteva luni că Moldova trebuie echipată la standardele NATO. 

 Liz Truss e noul prim-ministru al Marii Britanii la scurt timp după ce Boris Johnson și-a prezentat demisia Majestății Sale, regina Elisabeta II-a.

Pe 21 mai curent, într-un interviu pentru „The Telegraph”, Truss a spus că a avut discuții cu aliații cu privire la modul de a ajuta țările mai mici să se apere, având în vedere „ambițiile președintelui rus Vladimir Putin de a crea o Rusie Mare”.

Ea a spus că scopul este să se asigure că Ucraina este „permanent capabilă să se apere”, iar acest lucru este valabil și pentru alte „state vulnerabile”, precum Moldova, care nu este, de asemenea, membră a NATO.

Presată să spună dacă dorește armament și informații occidentale pentru Moldova, Truss a spus: „Aș dori să văd Moldova echipată conform standardului NATO. Aceasta este o discuție pe care o avem cu aliații noștri”.

Declarația oficialei britanice a declanșat reacții violente atât din partea Rusiei, cât a Tiraspolului, care continuă până în prezent, în special după instalarea lui Liz Truss în fruntea guvernului britanic.

Ce reprezintă acum Armata Națională a Republicii Moldova

 Până la războiul din Ucraina, bugetul pentru Ministerul Apărării era estimat la 1,32 miliarde de lei, ceea ce constituia 0,38% din Produsul Intern Brut.

În august curent, Ministerul Apărării a anunțat că va avea un buget majorat cu 14,5 milioane de lei, în conformitate cu prevederile proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022.

Astfel, potrivit documentului, alocațiile pentru Ministerul Apărării din bugetul de stat vor constitui 1,47 miliarde de lei.

În acest sens, cheltuielile pe sectorul „Apărare Națională” se vor majora cu 1,4% – de la 884,1 milioane de lei la 896,8 milioane de lei.

Principalele majorări vizează cheltuielile de personal (+9,0 milioane de lei), asigurarea cu carburanți și lubrifianți pentru activitățile Armatei Naționale (+3,5 milioane de lei), elaborarea studiului de fezabilitate pentru inițierea proiectului de investiții capitale (+1,0 milioane de lei), reparații curente ale încăperilor și procurarea mobilierului pentru militarii în termen din cadrul unităților militare (+0,7 milioane de lei).

Asistența din partea UE

Pe 30 iunie, Consiliul a adoptat o măsură de asistență în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forțelor Armate ale Republicii Moldova.

Măsura de asistență își propune să consolideze capacitățile unităților de logistică, mobilitate, comandă și control, apărare cibernetică, recunoaștere aeriană fără pilot și comunicații tactice ale Forțelor Armate ale Moldovei prin furnizarea de echipamente neletale, provizii și servicii relevante, inclusiv instruire legată de echipament.

Această măsură de asistență o va completa pe cea în valoare de 7 milioane de euro, adoptată în decembrie 2021, care consolidează capacitățile serviciului medical militar și Batalionului de Inginerie al Forțelor Armate.

Ultimele măsuri de asistență sunt dovada angajamentului UE față de consolidarea capacităților Forțelor Armate ale Moldovei de a spori securitatea națională, stabilitatea și reziliența în sectorul apărării.

Ce trebuie îmbunătățit la Armata Națională?

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din sud-estul Europei, a declarat în cadrul unui interviu pentru buletinul FES/APE că, la ora actuală, bugetul anual alocat de Republica Moldova pentru apărare este insuficient.

„Resursa financiară care trebuie să crească poate fi dirijată spre partea activă, dar și spre forțele de rezervă. Adică, acele posibile unități care pe timp de pace au un nucleu format din militari activi și în situații de stări excepționale de asediu sau cea de mobilizare pot să fie activate”, a observat el.

Partea pozitivă din punctul acesta de vedere, este faptul că în Republica Moldova se menține serviciul militar obligatoriu. „Deci, Republica Moldova are o rezervă de cetățeni care au stagiul militar satisfăcut”, a spus el.

Capacitatea de lovire la contact

El consideră necesară o analiză care să plece și de la lecțiile învățate în Ucraina.

„De aici se pot desprinde concluziile care sunt armamentele cele mai necesare și care sunt tipurile de armament care să nu presupună costuri foarte mari legate de înzestrare, păstrarea operativității lor și legate de mentenanță.”

În general, pentru Republica Moldova, în opinia generalului, trebuie dezvoltată acum partea legată de capacitatea de lovire la contact.

„Capacitatea de lovire la contact este dată de armamentul antitanc, de rachete antiaeriene cu bătaie mică sau la distanță foarte apropiată. Pe de altă parte, este nevoie și de o susținere a forțelor de infanterie, respectiv a forțelor mecanizate cu artilerie. Obuzierul nu și-a pierdut rolul – fie de obuzierul de 152 mm, fie de obuzierul M777 de 155 mm”, a menționat el.

„Și-au găsit locul mașinile de luptă ale infanteriei. Acestea sunt costisitoare la achiziție, din punct de vedre al operaționalizării, dar și al mentenanței. În schimb, există soluția transportorului amfibiu blindat. De exemplu, în România avem un asemenea transportor denumit Piranha V, ce reprezintă o platformă de transport de trupe, dar și o platformă de luptă și pentru alte misiuni. Mă refer aici la posibilitatea de lovire cu tunul de 30 mm sau rachetele antitanc”,  a adăugat generalul.