104 ani de la Marea Unire. „Ceea ce a fost posibil o dată este posibil și a doua oară”

768
0
24 martie, la expoziția „ROMÂNIA ÎNTREGITĂ– 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România”, în fața Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chișinău

Duminică, 27 martie, se vor împlini 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România, o dată cu o mare încărcătură emoțională pentru ambele maluri ale Prutului. Reporterul „Gazetei de Chișinău” a contactat politicieni și comentatori politici pentru a-i întreba cum apreciază importanța acestui eveniment istoric în contextul războiului din Ucraina.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Oazu Nantoi, deputat, Fracțiunea Parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate, a declarat pentru „Gazeta de Chișinău”: „Mă duce gândul la faptul că numărul miniștrilor sporește din contul celor care pierd încrederea în statalitatea Republicii Moldova”.

Anatol Țăranu: „Încă rămâne ca Basarabia să se întoarcă acasă”

Comentatorul politic Anatol Țăranu crede că: „Este o dată istorică destul de importantă. Atunci s-a produs reîntregirea Moldovei în cadrul Statului Român și de fapt atunci a început procesul de desăvârșire a României Mari. Faptul că în 1940 Basarabia iar a fost ruptă vorbește despre faptul că opera istorică nu a fost dusă până la capăt nici până astăzi. Încă rămâne ca Basarabia să se întoarcă acasă și să devină parte a spațiului său istoric național. Din acest punct de vedere, 27 martie este unul din evenimentele centrale ale istoriei noastre naționale”.

Și analistul politic Nicolae Negru spune că se tot gândește la ce a fost și ce se întâmplă astăzi: „Din punctul meu de vedere, ceea ce a fost posibil o dată, este posibil și a doua oară, adică se poate repeta. Dar, ținând cont de anumite condiții într-un anumit context, s-ar părea că exisă această posibilitate în timpul de față. Nu știu dacă societatea și politicienii noștri sunt pregătiți suficient de bine pentru asta și nu numai politicienii noștri, dar și politicienii de la București, în general din Europa, fiindcă ar fi o chestiune care i-ar surprinde pe mulți”, opinează Nicolae Negru.

Nicolae Negru: „Dacă nu discuți, nu se produce nimic”

Și Rusia s-ar împotrivi și sunt suficient de mulți politicieni prin multe capitale europene care din punctul acesta de vedere s-ar alia cu Rusia. Dar societatea trebuie să discute această perspectivă și există această posibilitate de discuții, de analiză a tuturor variantelor”, e convins comentatorul politic Nicolae Negru.

Din păcate, la noi tema aceasta este marginalizată. Tot timpul se spune că acum nu este momentul, că trebuie să așteptăm un alt moment, fiindcă există categorii de populație care nu doresc lucrul acesta, deși lucrurile trebuie discutate, punctează analistul. „Dacă nu discuți, nu se produce nimic. Din punctul meu de vedere este una din căile care ar rezolva și problema economică și cea a securității din Republica Moldova.”

Igor Munteanu: „Există dorința de a urma acest proiect și de a-l construi”

Cred că lecția acestor ani vorbește despre faptul că România nu este întreagă și că există foarte mulți români care se simt deseori departe de Patria lor și există dreptul lor legitim de a milita pentru un proiect politic care să întregească România”, ne-a declarat Igor Munteanu, cercetător, membru al Consiliului de administrare al IDIS „Viitorul”, ex-deputat PPDA.

În Republica Moldova, mai ales în condițiile apropierii acestui război din Ucraina, multă lume este cu gândul la protecția pe care ar putea să o acorde Statul Român în aceste circumstanțe. Un sondaj realizat în ianuarie 2022, și prezentat la București pe 4 februarie înainte de război, vorbea despre faptul că circa 20% dintre respondenții moldoveni și-ar dori ca statul român să le ofere sprijinul în condițiile unui război. Era cel mai înalt scor în cadrul acestui sondaj. Ceea ce înseamnă că în continuare există dorința de a urma acest proiect și de a-l construi”.

Ana Guțu: „Putem vorbi despre reunirea a doi subiecți de drept internațional: România și Republica Moldova”

În 1918, contextul istoric a fost foarte complicat, deoarece și atunci era război, și atunci trupele ruse făceau ravagii pe teritoriul Basarabiei. Oamenii de stat care în acel context politic și istoric au luat decizia erau de o mare calitate umană și de o mare calitate intelectuală”, ne-a spus Ana Guțu, prim-vicepreședinta PUN.

Ne-am fi dorit foarte mult ca noi, românii, să ne inspirăm din experiența istoriei românilor, fiindcă nu trebuie să ne inspirăm din alte experiențe, ci din propria noastră istorie, și să revenim la ideea de unificare a românilor într-o singură țară. Și mă refer mai cu seamă la Republica Moldova, fiindcă din fosta Basarabie a rămas statul Republica Moldova, celelalte sunt actualmente în Ucraina. Dar nu e nici momentul și nici cazul acum să vorbim despre unirea sau reunirea Basarabiei cu România. Această reunire este imposibilă. Noi putem vorbi despre reunirea a doi subiecți de drept internațional: România și Republica Moldova, care sunt două state și care se ghidează de setul de acorduri și tratate internaționale”, ne-a declarat Ana Guțu.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here