De la populism electoral la pragmatismul guvernării

387
0

Guvernul Gavriliță dă semne că se debarasează de retorica electorală și începe să aibă abordări pragmatice în ce privește procesul de guvernare. După ce a promis în campania electorală o pensie minimă de 2000 de lei, executivul se gândește acum și la sustenabilitatea sistemului de pensionare. Cel puțin declarațiile premierului Natalia Gavriliţă devin mult mai axate pe realități. Aceasta a declarat recent la un post privat de televiziune că sistemul de pensii din Republica Moldova trebuie revizuit complet şi nu doar în ce privește vârsta de pensionare.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Referindu-se la Legea cu privire la abolirea reformei pensiilor din 2017, care a fost adoptată în decembrie 2020 de majoritatea parlamentară formată din Partidul Socialiştilor şi Partidul „Șor”, ea a menţionat că nu doar această lege, ci şi sistemul de pensii în ansamblu ar trebui revizuit. 

Va crește și vârsta de pensionare, și pensia minimă, dar și salariul mediu pe economie

Legea în cauză, adoptată la finele sesiunii parlamentare din iarna trecută, la pachet cu alte legi populiste într-o ședință ce s-a prelungit până noaptea târziu, prevede reducerea vârstei de pensionare la 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi. În pofida faptului că legea a fost adoptată cu încălcări evidente ale Constituţiei, aceasta nu a fost contestată la Curtea Constituţională.

Aceasta este o lege complet populistă. Vârsta de pensionare va creşte, într-un fel sau altul, în contextul scăderii numărului de persoane care lucrează. Ne apropiem deja de indicatorul unui lucrător pentru un pensionar, iar acest lucru nu este normal. În această situaţie, este imposibil să oferim oamenilor pensii decente. 

În general, suntem în favoarea unei revizuiri complete a sistemului de pensii. Trebuie să creăm fonduri de pensii private, trebuie să ne asigurăm că oamenii înşişi iau o decizie cu privire la pensionare, după ce au acumulat suficientă experienţă pentru a primi pensia necesară”, a spus Gavriliţă.

Ea a subliniat că majorarea pensiei minime la 2.000 de lei, promisă în campania electorală, va fi pusă în aplicare de la 1 octombrie.

La etapa iniţială, ne bazăm pe asistenţă externă. Cea mai mare parte a deficitului bugetar urma să fie acoperită din surse externe, dar Guvernul anterior nu a făcut nimic pentru a asimila aceste fonduri. 

Din acest motiv, ne grăbim acum să aprobăm proiectele necesare pentru deblocarea celei de-a doua tranşe de asistenţă macrofinanciară de 50 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, care va merge la finanţarea bugetului. 

În plus, aşteptăm 236 de milioane de dolari de la FMI. Aceşti bani vor ajuta la echilibrarea bugetului şi la alocarea sumei necesare pentru creşterea pensiilor. 

Şi apoi vom face totul pentru a reporni economia, precum şi pentru a opri toate schemele de corupţie, care vor spori fluxul de fonduri către buget”, a spus prim-ministrul.

Ea şi-a exprimat încrederea că se va îndeplini şi dorinţa partidului PAS de a obţine o creştere a salariului mediu în ţară până la 15 mii de lei.

Acum această sumă este puţin mai mică de nouă mii de lei. Credem că este destul de realist să realizăm sarcina stabilită în următorii patru ani, în condiţiile implementării reformelor şi ale obţinerii unor rezultate reale în lupta împotriva corupţiei şi a economiei tenebre”, a subliniat Gavriliţă.

Cine cere reforma sistemului?

Așa cum a spus și doamna prim-ministru, sunt necesare unele reforme care să deblocheze finanțarea externă, în primul rând, cea din partea Fondului Monetar Internațional. Deci, reforma sistemului de pensii este vizată și în așa-numitele memorandumuri care însoțesc orice acord al Republicii Moldova cu Fondul.

De ce s-ar preocupa FMI de sistemul de pensionare? Aici este un calcul pur pragmatic, pe care misiunea FMI îl subînțelege de fiecare dată când guvernările de la Chișinău îi solicită finanțare. Parafrazând, poziția fondului ar fi următoarea: „Noi vă oferim bani, însă trebuie să ne asigurăm că aceștia vor fi rambursați, iar pentru asta economia trebuie să devină sustenabilă, cel puțin să nu mai fie acumulate noi datorii”. Altfel spus, o condiție pentru acordarea finanțării sunt reformele privind limitarea cheltuielilor și sporirea veniturilor. Iar unul din cele mai nesustenabile domenii în Republica Moldova este sistemul de pensii, unul învechit și care, fără o reformare radicală, pur și simplu va intra în colaps. Amintim că reforma pensionării a început încă în 1998, când se anunțase majorarea cu câte cinci ani a vârstei de pensionare pentru femei și bărbați. Drept urmare, aceasta trebuia să ajungă în câțiva ani la 60 de ani pentru femei și la 65 de ani pentru bărbați. Însă, odată cu venirea la guvernare a Partidului Comuniștilor în 2001, reforma a fost stopată, la acel moment vârsta de pensionare pentru bărbați fiind de 62 de ani, iar la femei – de 57 de ani. Această vârstă s-a menținut până în 2017, atunci, când Guvernul Filip a decis să majoreze vârsta de pensionare a bărbaților până la 63 de ani, iar, în decurs de zece ani, vârsta femeilor ar fi trebuit s-o ajungă pe cea a bărbaților și să fie și ea de 63 de ani. Decizia este motivată prin faptul că speranța de viață la femei în Republica Moldova este mai mare cu șapte ani decât cea a bărbaților.

De la populism la realism

Iată că alianța dintre socialiști și Partidul „Șor” din parlamentul precedent a oprit iarăși această reformă, adoptând o lege prin care, de la 1 ianuarie 2022, vârsta de pensionare va fi redusă la 57 de ani pentru femei și la 62 de ani pentru bărbați. Legea a fost făcută fără nicio motivare economică, fiind criticată inclusiv de premierul socialist de atunci, Ion Chicu, deoarece ea încălca înțelegerile cu FMI în vederea unui nou program de finanțare. După aceasta Guvernul Chicu a plecat în demisie și timp de aproape opt luni a existat un guvern interimar. Drept urmare a acelei legi, dar și a altor legi antieconomice, în plus a faptului că nu exista la Chișinău un guvern plenipotențiar, negocierile FMI cu Republica Moldova au fost suspendate. Iată că acum, în misiunea Guvernului Gavriliță intră și restabilirea relațiilor cu FMI pentru a obține un nou program de finanțare, care să-l ajute să facă față cheltuielilor curente, iar între timp, să relanseze economia moldovenească, care să devină o bază solidă și pentru salarii mai mari, și pentru pensii mai bune și, posibil, pentru o vârstă mai echitabilă de pensionare.

În ce privește vârsta, din spusele Nataliei Gavriliță, vom avea mai degrabă o abordare mai liberală. Prin urmare, singur angajatul va decide când să iasă la pensie, la 63 de ani sau mai târziu, cu garanția că anii lucrați după vârsta de pensionare vor fi contabilizați și adăugați la pensia ce urmează a fi primită. Este iarăși un moment sensibil, or chiar și acum o bună parte din angajați, în special la buget, au depășit vârsta de pensionare și primesc atât salariul, cât și pensia. Reforma invocată de doamna prim-ministru dă de înțeles că ei ar trebui să aleagă – sau ies la pensie, sau lucrează mai departe doar pentru salariu (nu se știe dacă va fi mărit), cotizând la fondul de pensii și sperând la o pensie mai mare când se vor pensiona.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here