Marina Tauber „nu are timp” pentru fleacuri

Nepedepsirea membrilor Partidului Șor pentru implicarea lor în furtul miliardului și agresivitatea acestora împotriva deputaților care îi numesc „hoți” a atins pesemne punctul critic. Fostul deputat al Platformei DA, Dinu Plîngău, a remis președintelui Parlamentului, Igor Grosu, un proiect de sesizare a Curții Constituționale privind constituționalitatea Partidului „Șor”.

Fosta deputată a Platformei DA, Stela Macari, susține că este acum hărțuită de reprezentanții Partidului „Șor” pentru că i-a numit „hoți” de la tribuna legislativului.

„Motivul este mai mult decât absurd și se întâmplă în urma unor declarații făcute de mine încă la sfârșitul lunii martie în cadrul unei conferințe de presă. Eu am făcut trimitere la învinuirile și afirmațiile procurorului general la adresa unor membri ai acestui partid ca fiind parte a unui grup criminal organizat”, a explicat fosta parlamentară miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, temeiul juridic al acuzațiilor la adresa membrilor Partidului „Șor”.

Acum fosta deputată se declară ținta a peste 300 de cereri prealabile trase la indigo și trimise din toate părțile Moldovei, „de la oameni care au știut, dar și care nu prea au știut ce-i în conținutul lor”.

Astfel, Stela Macari spune că are mai multe dosare pe numele său în care este acuzată pentru lansarea unor afirmații „denigratoare”, care au lezat onoarea și demnitatea unor membri ai acestui partid.

„Toată lumea știe despre păcatele pe care le au în fața cetățenilor unii membri de frunte ai acestei formațiuni. Iar faptul că justiția noastră bate pasul pe loc în dosarele de rezonanță ar trebui să ne oblige să purcedem la acțiuni concrete”, a spus Macari miercuri în cadrul unei conferințe de presă.  

Campania de hărțuire

Pentru a curma acest comportament al membrilor Partidului „Șor”, fostul deputat al Platformei DA, Dinu Plîngău, solicită actualei guvernări scoaterea Partidului „Șor” în afara legii.

În opinia fostului parlamentar, această acțiune este „absolut legală” în condițiile în care nu există o justiție eficientă în Republica Moldova.

În opinia expertului în Dreptul Constituțional, Nicolae Osmochescu, există un cadru juridic pentru a realiza inițiativa propusă de către foștii deputați ai Platformei DA.

„Dacă acțiunile acestei formațiuni vin în contradicție cu interesul național, interesul public, principiile statului de drept și reprezintă o amenințare pentru securitatea națională, poate să apară problema de a declara partidul în afara legii. Numai că pentru acest lucru trebuie prezentate probe și argumente serioase”, a spus Nicolae Osmochescu.

Cu toate acestea, expertul a semnalat că nu trebuie confundat partidul, cauzele penale și sentințele emise pe numele membrilor formațiuni.

„Răspunderea penală este una individuală, care nu se poate răsfrânge asupra partidului politic din care fac parte acești indivizi”, a precizat el.

„Sunt necesare probe serioase”

În același timp, Dinu Plîngău susține că draftul sesizării pe care l-a trimis joi președintelui Parlamentului Igor Grosu nu se bazează nicidecum pe cauzele penale ale membrilor Partidului „Șor”.

„Demersul meu se întemeiază pe principiile care se regăsesc în Constituția Republicii Moldova conform cărora verificarea constituționalității are la bază acțiunile și declarațiile unui partid ce contravin principiului statului de drept”, a subliniat el.

Argumentările nu se bazează pe cauzele individuale ale unor membri care au fost implicați în crime, a subliniat el, ci pe faptul că această entitate, Partidul „Șor”, a încălcat principiile statului de drept.

În opinia sa, sesizarea Curții Constituționale în cazul Partidului „Șor” este foarte importantă pentru „a se stabili odată ce poate să facă un partid politic și membrii săi și ce nu poate să facă”.

„Această entitate nu este altceva decât o unealtă din care beneficiază cei care au furat miliardul, care, la rândul lor, amenință statul de drept. Ei promovează prin acțiunile lor corupția și alte fenomene care amenință securitatea statului. Formațiunea a participat la puciul anticonstituțional din iunie 2019. Însuși modul de funcționare a acestei formațiuni reprezintă o violare a Codului electoral și multe alte precedente constatate de către organele abilitate.”

Marina Tauber nu are timp

De partea cealaltă, vicepreședinta Partidului „Șor”, Marina Tauber, a evitat să comenteze inițiativa foștilor deputați ai Platformei DA, spunând că, dacă va fi cazul, vor publica un comunicat în acest caz.

„Noi nu avem timp pentru asemenea declarații care nu sunt bazate pe argumente juridice sau, în genere, nu au niciun sens. Nu avem noi ce să comentăm”, a declarat Marina Tauber.

Ea nu a vrut să vorbească nici despre acuzațiile aduse de Stela Macari, spunând că nu au timp nici pentru declarațiile membrilor unei formațiuni care nu a reușit cel puțin să acceadă în Parlament.

Sesizările deputaților Octavian Țîcu, Dinu Plîngău, Maria Ciobanu și Liviu Vovc privind controlul constituționalității Partidului „Şor” au fost declarate inadmisibile de către Curtea Constituțională.

„Astfel de sesizări pot fi depuse de preşedintele Republicii Moldova, de preşedintele Parlamentului, de Guvern, de ministrul Justiţiei sau de Procurorul General. Preşedintele Parlamentului poate adresa sesizări numai în baza unei hotărâri a legislativului, Procurorul General – în baza unei hotărâri a Consiliului Superior al Procurorilor, ministrul Justiţiei – în baza unei hotărâri a colegiului Ministerului Justiţiei”, se menționează în decizia Înaltei Curți emisă în mai curent.

Partidul „Şor” a fost singura formațiune din lista concurenților electorali pentru alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 al cărei lider, Ilan Șor, este fugar şi dat în urmărire penală. Ilan Șor este unul dintre principalii învinuiţi în frauda bancară, cunoscută drept „furtul miliardului”.

De asemenea, partidul este lider la capitolul candidaților cu dosare penale. Pe parcursul ultimilor ani, formaţiunea a fost implicată la vedere în coruperea deputaţilor şi alegătorilor, discurs de ură şi manifestări agresive faţă de oponenţii politici şi jurnalişti.

După alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, formațiunea respectivă are șase deputați.