Programele electorale – între realism și populism

280
0

Din cele 22 de formațiuni politice înregistrate în campania electorală curentă pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, doar cinci concurenți au elaborat programe electorale cu un grad mai înalt de detaliere.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Este vorba despre partide care, într-o perioadă sau alta, s-au aflat la guvernare în ultimii 10-15 ani. Excepție este Congresul Civic, care însă întrunește mai mulți foști membri ai Partidului Comuniștilor precum Mark Tkaciuk, fost consilier al președintelui Voronin, ex-deputatul comunist Iurie Muntean sau unul din foștii ideologi ai comuniștilor, Zurab Todua. Într-o formă sau alta, aceștia au jucat roluri importante în administrarea treburilor statului și e firesc să aibă o idee complexă despre problemele statului, dar și despre posibilitățile de depășire a lor. Celelalte patru formațiuni s-au aflat nemijlocit la guvernare. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, care a guvernat în 2019 prin Guvernul Sandu, Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ambele formațiuni asumându-și guvernarea în diferite perioade de timp, Partidul Democrat din Moldova condus de ex-premierul Pavel Filip și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei condus de alt ex-premier, cel mai proaspăt – Ion Chicu.

Alte 12 entități politice au venit cu programe electorale succinte, fără detalieri, de regulă de 1-2 pagini, iar în cazul a cinci partide nu a fost identificat niciun document cu angajamente electorale.

În mare parte, programele se pliază pe strategia Moldova-2030

Centrul analitic Expert-Grup a analizat programele și promisiunile electorale ale candidaților pentru alegerile parlamentare anticipate și a constatat, în mare parte, lipsa unor abordări comprehensive și sistemice de soluționare a problemelor. De cele mai multe ori partidele nu au nicio soluție pe marginea subiectelor socio-economice importante pentru țară.

Per ansamblu, cele mai multe priorități din ofertele electorale ale partidelor se încadrează în cei patru piloni ai dezvoltării durabile, cu 10 obiective corespunzătoare pe termen lung din Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”.

Printre cele mai des întâlnite în retorica de program a partidelor se regăsesc astfel de obiective precum susținerea Întreprinderilor Mici și Mijlocii și a producătorilor autohtoni, reducerea inegalităților sociale, sporirea autonomiei financiare a localităților și asigurarea acestora cu infrastructură critică, drumuri locale și naționale reparate, industrializare, creșterea suprafețelor împădurite sau a celor irigate etc.

Propuneri „revoluționare” fără susținere financiară

În același timp, există și propuneri mai „revoluționare” care ar putea intra în coliziune cu principiile economiei de piață, cadrul normativ național, dar și angajamentele internaționale ale Republicii Moldova. Printre acestea pot fi enumerate combaterea prețurilor și controlul public al prețurilor diferitor categorii de produse, cote obligatorii pentru IMM-uri la achizițiile publice, construirea de fabrici de stat în toată țara, naționalizarea întreprinderilor din domeniul importului de alcool, produse petroliere și tutun, anularea a circa 150 de taxe și impozite și transformarea lor într-un impozit unic, utilizarea rezervelor valutare ale BNM pentru investiții publice sau a rezervelor obligatorii menținute de băncile comerciale la BNM pentru subvenții la procurarea apartamentelor sau chiar și revizuirea mecanismului de distribuție a terenurilor în conformitate cu Programul Național „Pământ” – program care s-a consumat cu peste 20 de ani în urmă și prin care proprietatea colectivă a trecut în proprietatea privată a agricultorilor. Marea majoritate a promisiunilor electorale din domeniile sociale și economice nu este fezabilă din punct de vedere financiar.

Nu arată de unde vor lua bani pentru inițiativele propuse

Cele mai multe partide și-au construit ofertele electorale cu angajamente în mare parte seci, fără a indica niște ținte numerice asumate, ceea ce denotă fie superficialitate, fie pur și simplu necunoașterea realităților din Republica Moldova din domeniile abordate. În cazul acestui tip de concurenți electorali, un alegător conștient pur și simplu nu poate aprecia realismul promisiunilor listate. De asemenea, în majoritatea cazurilor, partidele se limitează în a puncta doar finalitățile dorite fără a intra în detalii despre care vor fi principalele instrumente aplicate pentru a reuși să implementeze în practică obiectivele.

Mai mult decât atât, și candidații electorali care au venit cu programe detaliate specifică vag sau deloc cum și de unde vor mobiliza resursele financiare necesare. Chiar dacă prioritățile electorale expuse implică o extindere substanțială a cheltuielilor publice, cadrul de resurse care să arate prin ce metode partidul odată ajuns la guvernare are de gând să mobilizeze un cuantum suficient de venituri pentru a asigura finanțarea promisiunilor electorale este redat în mod minimalist sau lipsește.

Cine promite pensii mai mari și de unde va lua bani

Astfel, este specifică tendința potrivit căreia cuantumul promisiunilor pentru următorii patru ani depășește posibilitățile bugetare. Un exemplu elocvent în acest sens este cazul pensiilor, unde probabil și din motivul că persoanele în etate au avut cea mai mare rată de participare la ultimele scrutine electorale, partidele s-au hazardat într-o adevărată licitație pentru această categorie de alegători. Dacă PAS își propune drept unul din obiectivele-cheie instituirea pensiei minime de 2000 de lei, PDCM vizează ridicarea pensiei minime la nivelul minimului de existență (2088 lei) și oferirea de „pensia a 13-a” pentru cei a căror pensie este sub minimul de existență, Blocul „Renato Usatîi” promite 2500 de lei, Platforma DA ridică mizele pensiei minime până la 3000 de lei, iar AUR și PUN supralicitează cu pensia minimă de 3500 și respectiv 4000 de lei.

Totodată, PDM se angajează să dubleze pensia medie timp de patru ani, în timp ce Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor vine cu promisiunea de indexare a pensiilor cu cel puțin 20%, de două ori pe an. Dacă angajamentul PAS implică cheltuieli de circa 4,3 miliarde lei pentru primul an și de 14-15 miliarde lei pentru patru ani de mandat, ceea ce este un efort bugetar semnificativ, dar nu imposibil, la fel ca și promisiunile PDCM care sunt apropiate financiar de propunerea PAS, atunci promisiunile PDM, BECS sau ale Platformei DA pornesc de la cheltuieli bugetare adiționale de minim 30 miliarde de lei pentru patru ani de mandat, ceea ce este de neimaginat cum ar putea fi implementat.

Apel la realism

În acest context, experții îndeamnă concurenții electorali să se angajeze în promisiuni electorale realiste, să se detașeze de populism și să propună viziuni complexe privind dezvoltarea țării. „Promisiunile electorale trebuie să fie ancorate în realitățile socio-economice ale Republicii Moldova cu obiective măsurabile și indicatori de impact, să prevadă instrumente realiste care ar asigura fezabilitatea acestora, cum ar fi sursele de finanțare, instrumentele de implementare și țintele concrete, și să fie oportune pentru dezvoltarea social-economică echilibrată și durabilă a țării.”

În același timp, Expert-Grup condamnă iresponsabilitatea acelor concurenți electorali care se întrec în promisiuni, fără a lua în calcul posibilitățile financiare și spațiul fiscal al țării, precum și principiile economiei de piață și angajamentele internaționale asumate ale Republicii Moldova.

Pentru a spori calitatea platformelor electorale și, în ultimă instanță a candidaților, societatea civilă și mass-media urmează să analizeze în mod critic și minuțios, să monitorizeze și să informeze publicul larg despre esența promisiunilor electorale și, ulterior, despre implementarea acestora.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here