Profesorii acuză o evaluare tendențioasă la bacalaureat – „Problema nu e a elevilor slabi, ci a celor buni, cărora li se dă peste… pix”

Rezultatele evaluării lucrărilor la examenul de limba și literatura română de la Bac din acest an au stârnit o discuție aprinsă printre profesorii de limba română din republică. Comentariile au curs gârlă după ce o profesoară de română a făcut o postare pe facebook, în care sugerează ministerului de resort ca profesorii să susțină lucrarea la română de la Bac, iar apoi să se confrunte cu evaluatorii. Postările profesorilor de română denotă carențe în baremul de apreciere, aplicat la evaluarea testelor la examenul de Bacalaureat.

„Vreau ca Domnul Minister al Educației să realizeze măcar o dată acest experiment: profesorii de română să scrie lucrarea de Bac, apoi să se confrunte cu evaluatorii. Vreau să fiu cea care scrie, apoi, și cea care evaluează. Problema nu e în test, problema e în verificarea tendențioasă. Problema nu e a elevilor slabi, e a celor buni, cărora li se dă peste… pix”, a opinat profesoara de limba și literatura română, Viorica Oleinic.

Am întrebat-o pe Viorica Oleinic ce a făcut-o să comenteze atât de critic.

„Am scris postarea după ce un elev – copilul vecinilor, a susținut în acest an bacalaureatul. O săptămână, am făcut cu el ore de recapitulare la limba și literatura română. Nu este elevul meu. Respectiv, mi-a solicitat să mă uit peste lucrarea lui verificată ca să vadă dacă poate obține puncte la o eventuală contestare. Lucrarea lui era de nota 7 și la fiecare item era depunctat cu un punct, două. Cu punctele adunate lucrarea ar fi de nota 8. Nu este un caz singular. Situația se repetă an de an”, explică profesoara de limba și literatura română de la un liceu din capitală.

Viorica Oleinic susține că sunt multe situații când elevului îi este scăzută neîntemeiat nota.

„Baremul presupune niște criterii, aspecte, pe care trebuia să le respecte. La eseu el trebuia să fie apreciat cu 6 puncte, dar nu cu 3. Acuz unele verificări tendențioase”, a spus pentru GAZETA de Chișinău profesoara, care a ținut să menționeze că sunt și evaluatori buni și onești, dar sunt foarte multe situații când elevul este depunctat.

„Reiese că noi ne depunctăm reciproc elevii. Dacă gestul meu nu înseamnă solidaritate de breaslă, nici a ne depuncta reciproc elevii nu este o solidaritate de breaslă”, a mai spus Viorica Oleinic.

Ea susține că „dacă profesorii ar scrie un test de bac, rezultatul ar fi foarte interesant și ar releva o situație, cel puțin, bizară”.

Postarea profesoarei a fost comentată de zeci de profesori de limbă română din republică, de părinți ai căror elevi au susținut în acest an, dar și în alți ani, examenele de Bac.

Tatiana Potâng, ex-viceministră a educației, susține că regretă și ea foarte mult că în procesul de evaluare „sunt taxați copiii care gândesc în afara algoritmului, copiii creativi, care ies din tipare, or tocmai asta ar trebui să formeze lecțiile de literatură!!!”.

Mulți profesori îi dau dreptate Vioricăi Oleinic.

Astfel, Maria Butuc-Brigai a punctat: „Într-o conversație cu mai multe colege pe tema verificării testelor de examene, am constatat că există anumite clișee care trebuie neapărat respectate, pentru că, în caz contrar, testele vor fi depunctate. În această ordine de idei, apare fireasca întrebare: De ce solicitanții unui anume fel de a răspunde la anumiți itemi nu informează toți profesorii, pentru a li se aduce la cunoștință acest fapt…, prin rezolvare concretă, în cadrul formărilor? Nu trebuie «formați» doar evaluatorii testelor, dar toate cadrele didactice care predau la clasă”.

„De evaluatori tendențioși geme sistemul pedagogic”

Și directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, MECC al R. Moldova, Nina Corcinschi, a scris pe facebook că este total de acord cu Viorica Oleinic.

„Aș propune un exercițiu pentru evaluatorii la limba și literatura română de la Bac. Să scrie ei înșiși examenul. Și să fie evaluați de colegi de-ai lor. Să le fie puse sub lupă formulările, abordările creative, spiritul critic etc. Oare câți dintre ei s-ar ridica mai sus de 8? Fiți siguri – foarte puțini!!! Dar ar simți pe pielea lor cum e să fii tratat în mod tendențios și neprofesionist. Acum câțiva ani, eram evaluatoare la un concurs republican. O lucrare excelentă a unui copil a fost depunctată la 70 de puncte din 100 de o evaluatoare cretină, care s-a simțit depășită de nivelul acelei lucrări. Iar celălalt examinator al lucrării a pus același număr de puncte, fără să se obosească să verifice. O nedreptate petrecută sub ochii mei! Situația aceasta nu e o excepție, de evaluatori tendențioși geme sistemul pedagogic. Depunctări nejustificate, corectări pe după ureche, itemi confuzi, formulați anapoda etc. – iată soluția perfectă pentru a distruge în elev încrederea în sine, încrederea în sistemul pedagogic și dragostea pentru limba lui”, a scris Nina Corcinschi pe facebook.

Veronica Postolachi:„Examenul de Bac – modalitate de exterminare a învățământului în Basarabia”

Cu o replică dură despre evaluarea de la examenul de bacalaureat la limba și literatura română a venit și Veronica Postolachi, doctor în filologie, profesoară de română, grad didactic superior, autoare a zece cărți.

„În 2018, am asistat, absolut nedumerită, la dezastrul din atitudinea profesorilor care au verificat lucrările de la examenul din cl. a 9-a, dar și de la examenul de Bac. Acum, în 2021, elevii din cl. a 9-a au ajuns absolvenți, dar circul verificărilor continuă cu același entuziasm. Aspectul lucrărilor trădează o situație deplorabilă nu în maniera de rezolvare a testelor, ci în totala indiferență a profesorilor care mutilează încrederea absolventului că mai există dreptate, obiectivitate, că mai au rost învățătura și cultura în general.

Baremul e ticluit tendențios, întru a promova și a susține semidoctismul celor care n-au citit o carte sau o poezie în plus de-a lungul anilor și, concomitent, întru a-i demoraliza pe elevii merituoși, dar și a le distruge viitorul celor care au citit cât 4-5 profesori luați împreună, care posedă logică, luciditate, abilități de interpretare, abordare originală a textului, capacități de argumentare, viziuni justificate, limbaj neologic, plasticitatea expresiei.”

În postarea sa pe facebook, Veronica Postolachi întreabă: „Ce i-a ghidat pe acești profesori (Gavriliță R., Florea M., Midoni T., Popov S., Condrea I., Monov A., Chihai I., Savin L.) să se răfuiască, în asemenea mod, cu elevii care mai pot gândi și crea? Orgoliul profesional, incompetența proprie sau neacceptarea unor elevi mai buni decât ai lor?”.

În urma examinării contestațiilor, au fost majorate 2192 de note

Potrivit unui comunicat al MECC, „după anunțarea rezultatelor preliminare, au fost depuse 9293 de contestații din numărul total de 65944 de note acordate în sesiunea de bază. Numeric, cele mai multe contestații au fost depuse la limba și literatura română – 2703, aceasta fiind și disciplina cu cel mai mare număr de candidați admiși. La limba engleză – 1813, la istoria românilor și universală au fost depuse 1163 de contestații, la matematică – 1002, iar la geografie – 985.

În urma examinării contestațiilor, au fost majorate 2192 de note.

Numărul candidaților care au promovat examenul național de Bacalaureat a crescut cu 117 după examinarea contestațiilor.