Scriitorul Vasile Vasilache, la 95 de ani de la naștere

190
0

Pe 7 iulie curent, la noul sediu al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, a avut loc ediția ordinară a Miercurilor literare, „Vasile Vasilache, 95 de ani de la naștere”. Comemorarea scriitorului care a devenit celebru prin romanul Povestea cu cocoșul roșu (1966) s-a desfășurat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale, Editura Arc și Editura Prut Internațional.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Evenimentul a inclus vernisarea expoziției de carte și de arte vizuale Vasile Vasilache, continuitate și lansarea cărților Vasile Vasilache, Caiete (ediție îngrijită de Victor Vasilache, Editura Arc, 2020) și Vasile Vasilache, Viața este o îndeletnicire de gândire (coordonator: Vasile Malanețchi, Editura Prut Internațional, 2020). În cadrul expoziției, care include o impunătoare colecție din opera vasilachiană și ediții critice, și-au expus lucrările artiștii plastici Sergiu Puică, ginerele scriitorului, Ștefan Vasilache și Vasiluța Vasilache, nepoții săi.

În debutul evenimentului, moderatoarea, Maria Șleahtițchi, directorul general al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, a menționat că aniversarea recentă și neobișnuita expoziție „este un prilej de a ne aminti de unul din clasicii literaturii române din secolul al XX-lea, ai literaturii române din stânga și din dreapta Prutului, Vasile Vasilache (1926-2008)” și că genericul expoziției, Vasile Vasilache, continuitate, descinde din ideea de perpetuare a operei și ființei sale prin descendenți – fiii Victor și Valeriu, nepoții Ștefan și Vasiluța, artiști plastici.

Prozatorul Vladimir Beșleagă, prieten de-o viață cu Vasile Vasilache, a rezumat esența manifestării în formula: „banchetul luminii, căldurii sufletului și frumuseții înțelepciunii”, explicând că „prin aceste cuvinte am spus totul ce a cuprins acest om minunat, absolut irepetabil”, pe care l-a definit apoi ca „mare vrăjitor al cuvântului”.

Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, a relevat originalitatea scriitorului și omului Vasile Vasilache, afirmând: „Era de ajuns să-l asculți o singură dată, să stai în preajma lui o seară și te pătrundeai de vorba lui, de vocea lui; te marca prezența lui, gândirea lui, stilul lui de viață, stilul lui de a gândi. Era un om cu totul original – în comportament, în scris. (…) Noi, tinerii scriitori, îl admiram ca pe un guru, căci era un guru, dacă ne gândim la Surâsul lui Vishnu (…). Era un om al parabolei, pentru orice situație găsea o pildă. Și întreaga sa operă este, prin mesajul și viziunea ei, parabolică, filosofică, grotescă – un aliaj de limbaj neaoș și, în același timp, modern”. Subliniind ideea că Povestea cu cocoșul roșu este „primul roman postmodern care s-a scris în spațiul nostru”, vorbitorul a menționat că momentul literar ’60 a generat „o mică, dar luminoasă constelație a romanului, în care se includ Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă, Serafim Saca, Aureliu Busuioc și Ion Druță”.

Distinsul critic literar, Mihai Cimpoi, s-a referit la diferențele de receptare, în trecut și în prezent, a romanului Povestea cu cocoșul roșu, „întâmpinat la momentul apariției cu rezerve și cu mare ostilitate de către autorități, cauza fiind că romanul nu avea un erou pozitiv. (…) Astăzi, romanul poate fi citit prin grilă postmodernistă – prin ludic, ironic, parabolic, prin jocurile de limbaj etc.”. Asociindu-l (prin inteligență și jocuri de limbaj) cu Stéphane Mallarmé, vestitul poet și critic francez, Mihai Cimpoi a concluzionat că, în prezent, vorbim despre Vasile Vasilache ca despre „este un mare maestru al literaturii”.

Personalitatea regretatului prozator a fost evocată și de scriitorul, criticul literar Eugen Lungu, redactorul-șef al Editurii ARC, care și-a început alocuțiunea cu afirmația că, „deși a trecut în eternitate, Vasile Vasilache este și astăzi o prezență literară foarte activă printre noi”, căci, după decesul autorului, posteritatea scriitoricească i-a fost reflectată în câteva ediții importante: volumele Verzi suntem, verzi… (publicistică) (Editura Litera, 2009), Jurnal (Editura ARC, 2017), Vasile Vasilache. Un filosof al literelor basarabene (Editura Știința, 2017), Caiete (Editura ARC, 2020) și Viața este o îndeletnicire de gândire (Editura Prut, 2020), apărute prin contribuția lui Valeriu Vasilache, Victor Vasilache, Igor Nagacevschi, Vasile Malanețchi și Tamara Malanețchi.

Și intervențiile scriitorilor Leo Butnaru, Ana Bantoș, Alexandru Burlacu, Emilian Galaicu-Păun și Vasile Malanețchi, veritabile conferințe științifice pe o temă dată, au reliefat importanța literară, imaginea pitorească și insolită a scriitorului și cea a omului Vasile Vasilache, proiectate în contextul epocii în care a activat, dar și actualitatea operei sale (inclusiv, vasta și importanta sa corespondență), apreciată în continuare ca fiind o sursă prețioasă pentru cercetările literare ulterioare.

Victor Vasilache, care a încheiat evenimentul comemorativ, și-a exprimat emotiv sentimentele filiale, delectând audiența cu detalii inedite din biografia tatălui său. La manifestare, au fost prezenți scriitori, critici și istorici literari, editori, oameni de cultură.

Personajul principal al serii, Vasile Vasilache, scriitor notoriu din generația anilor șaizeci, rămâne în continuare un prozator cu o viziune epică singulară în contextul literaturii române postbelice de pe ambele maluri ale Prutului. Scrierile sale se remarcă prin spontaneitate narativă, tehnici discursive inedite (dialogism, plurivocitate, fragmentarism etc.), personaje exotice, reflecție filosofică, parabolă, intertextualitate mitică, limbaj pitoresc. Neconformă ideologiei estetice a timpului – realismului socialist – opera sa (romanul Povestea cu cocoşul roşu, nuvelele Izvodul zilei a patra, Elegie pentru Ana Maria, Mama mare, profesoară de istorie, Navetista și pădurea, Surâsul lui Vishnu etc.) se distinge prin filon mitico-filozofic, psihologism sugerat, spectaculos, intenționalitate stilistică, plasticitate a limbajului, fond etico-moral.

Autor: Margareta CURTESCU, muzeograf, cercetător științific superior, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here