„Trebuia să reducem proporțional secțiile de vot pentru Rusia”

Tensiunile din cadrul Comisiei Electorale Centrale și avertismentele legate de pericolul fraudării alegerilor au provocat interesul societății civile pentru situația din cadrul instituției cu pricina. Pe 5 iunie, Comisia Electorală Centrală a emis Hotărârea nr. 4965 din 05.06.2021, care stabilește un număr redus de secții pentru moldovenii din diasporă și un număr exagerat pentru cei stabiliți în Rusia. Cel mai ciudat, lucru cu totul inedit până în prezent, Comisia Electorală Centrală a stabilit deschiderea a trei secții de votare pe teritoriul controlat de regimul secesionist de la Tiraspol. Despre toate aceste detalii, inclusiv despre tensiunile în cadrul Comisiei Electorale Centrale, am vorbit cu Dumitru Pavel, membru al instituției cu pricina.

–  Stimate Domnule Pavel, cum calificați decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind această „majorare de formă” a numărului de secții de vot pentru diaspora de la 139 la 146? Care ar fi, în opinia Dvs., numărul suficient de secții pentru a asigura dreptul la vot al celor din afara Republicii Moldova?

După cum am enunțat și în cadrul ședinței CEC, creșterea numărului de la 139 de secții de vot la 146 nu rezolvă problema în sine. Această soluție a venit doar pentru a diminua din presiunea populară. Ea constituie în sine o rocadă geografică între mai multe secții, precum și renunțarea la două secții din România și Grecia.

Numărul secțiilor de vot trebuie să fie suficient pentru ca fiecare cetățean să își poată exercita dreptul la vot. Determinarea acestui număr are la bază trei criterii instituite prin lege: numărul oficial al cetățenilor ce locuiesc într-o țară; numărul celor înregistrați în prealabil și numărul celor care au participat la scrutinul precedent.

În contextul acestor criterii, noi am avut o sporire considerabilă a numărului de votanți la ultimul scrutin, precum și o creștere evidentă a numărului cetățenilor înregistrați în prealabil.

Toate aceste majorări, fiind caracteristice țărilor UE și SUA, antrenau, în mod obligatoriu, creșterea secțiilor de votare în aceste localități.

În comparație, în Federația Rusă au fost diminuări sporite ale acestor indici.

Prin urmare, trebuia să reducem proporțional secțiile de vot pentru Rusia, însă nu s-a ținut cont de acest lucru.

Circumstanțele acestea presupuneau din start că menținerea cifrei de 139, ca și la scrutinul precedent, este ilegală!

Astfel, am susținut proiectul inițial cu stabilirea unui număr de secții de 162, din care să fie scăzute opt secții destinate Federației Ruse, în care s-a înregistrat un număr redus de votanți.

– Ați putea să explicați cum a fost luată decizia de a deschide doar 139 de secții de votare în condițiile în care Guvernul și-a anunțat disponibilitatea de a aloca mijloace financiare pentru 190 de secții?

Trebuie să pornim de la o premisă corectă, cifra de 190 de secții nu a fost elaborată având la bază cele trei criterii stabilite prin lege. Ea reprezintă o declarație de potențial uman și tehnic al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Or, dacă e să urmăm strict această logică, nu avem cum și nici pentru ce să deschidem tocmai 23 de secții de vot pentru Federația Rusă, cum s-a prezentat în acea informație, când, de fapt, pentru această țară ar fi suficiente nouă secții.

Cifra de 139 a fost propusă în cadrul ședinței de către dl secretar al CEC, Maxim Lebedinschi, care a insinuat trei motive, vădit nefondate, în opinia mea: lipsa unei finanțări suficiente; greutățile pe care le pot întâmpina cetățenii pentru găsirea noilor secții care se propunea să fie deschise și lipsa probelor ce ar fi confirmat că statele în care se propunea să fie deschise noi secții de vot și-ar fi dat acceptul pentru aceste locații.

În condițiile în care aceste alegații erau combătute prin scrisorile emise de Guvern și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene despre acoperirea integrală a costului deschiderii unui număr mai mare de secții de vot; despre disponibilitatea țărilor străine de a ne fi permisă deschiderea de secții de votare, precum și numărul mare de înregistrări prealabile, pentru noi locații, nu am putut susține acea propunere și continui să o apreciez ca fiind total neîntemeiată! Am spus și insist, cifra de 139 este contrară celor trei criterii legale de determinare a numărului secțiilor de votare.

– Există vreo diferență în ce privește numărul de secții de vot destinate alegătorilor din stânga Nistrului în comparație cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2020?

În privința acestui subiect chiar am formulat o opinie separată, în disonanță cu hotărârea adoptată de majoritatea CEC – https://a.cec.md/ro/upload/60bc9e1a185fd/99578/attached_files. Și în toamna anului 2020 am votat împotriva unui număr de 42 de secții de vot pentru aceste raioane. Le-am apreciat ca fiind mai multe decât necesarul și acum am votat contra majorării până la 44 a acestor secții.

Accentuez că pentru deschiderea secțiilor de vot pentru cetățenii din regiunea aceasta sunt stabilite de asemenea trei criterii legale: numărul cetățenilor înregistrați în Registrul de stat al alegătorilor (RSA), numărul înregistrărilor prealabile și numărul participanților la ultimul scrutin.

Am pornit de la o premisă că numărul cetățenilor din RSA este relativ constant și el nu s-a modificat considerabil de la ultimul scrutin. Cu referire la celelalte două criterii, acești indici au suferit scăderi esențiale.

Or, pentru scrutinul din iulie 2021, avem doar 256 de înregistrări prealabile, iar numărul persoanelor votante la scrutinul precedent, din toamna lui 2020, este cu mult mai mic decât scrutinul din februarie 2019 (la alegerile prezidențiale 2020 (turul doi) au participat 31.783 persoane; la alegerile parlamentare din 2019 (circumscripția națională) – 37.269 de persoane).

Situația în cauză antrena, în mod obligatoriu, reducerea semnificativă a numărului secțiilor de vot. Analizele mele au fost în concordanță și cu cele ale Promo-LEX din martie 2021, care au estimat un număr suficient de 28 de secții pentru această regiune.

Totodată, am apreciat ca o acțiune periculoasă deschiderea a trei secții de vot în două localități noi: mun. Bender și s. Corjova. Aceste unități administrative nu se află sub controlul total al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

Suspiciunile mele s-au confirmat ulterior și prin notele emise de Serviciul de Informații și Securitate, care a apreciat aceste acțiuni ca având un potențial risc la securitatea națională.

Actualmente, am înaintat un proiect de modificare a Hotărârii CEC, cu propunerea de a reduce numărul secțiilor la cifra de 28, și cu excluderea localităților Corjova și Bender. Sper că se vor găsi suficiente voturi și rațiune pentru a redresa situația creată.

– Vă rog să ne explicați situația din cadrul CEC în care unii ar fi vrut să își dea demisia. Cum se explică aceste controverse din cadrul instituției?

Am auzit din presă despre aceste zvonuri. În condițiile actuale, nu pot să exclud nimic. Vă pot spune cert că asupra mea nu au fost făcute niciun fel de presiuni.