„E important ca elementele oligarhice să fie minoritare”

Prin ce se deosebește scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie de alegerile precedente, care sunt obiectivele concurenților electorali și de ce pândesc oligarhii și oamenii lor ca să ajungă în Parlament? Acestea sunt subiectele discutate cu comentatorul politic Ion Tăbârță în interviul realizat pentru „Gazeta de Chișinău”.

• Stimate Domnule Tăbârță, ce reprezintă în opinia Dvs. actuala campanie electorală și prin ce se deosebește de cele precedente?

Alegerile au loc după un alt sistem, nu după sistemul mixt, ci proporțional, un sistem mai echitabil, mai corect pentru reprezentarea cetățenilor în Parlament. Sistemul proporțional nu este perfect, dar este mai bun decât cel adoptat de PD și PSRM în 2017 și aplicat în 2019. Totodată, vom avea un scrutin care nu va fi controlat de regimul lui Plahotniuc.

Din punct de vedere al corectitudinii scrutinului, trebuie să recunoaștem că ultimele alegeri au fost în permanență un regres. Mă refer în special la cele parlamentare din 2014 și din 2019.

Sper să fie un scrutin mai echitabil și unul mai corect. Dodon, prin intermediul Guvernului interimar, va încerca să folosească pârghiile administrative pe care le controlează pentru a influența în mod favorabil rezultatele alegerilor.

De asemenea, trebuie să nu uităm și că opoziția are controlul politic asupra unei instituții importante, Președinția. Prin urmare, mă aștept să avem un parlament mai curat, un parlament care să nu fie dominat de factorul oligarhic.

Începând cu 2009, avem acest factor oligarhic în Parlament care a ajuns să domine în urma scrutinelor din 2014 și 2019. Asta nu înseamnă că în Parlament nu vom avea reprezentați ai oligarhiei.

Este important ca elementele oligarhice să fie minoritare, iar actorii politici care își doresc reforme în Republica Moldova să fie în majoritate și să aibă capacitatea să facă schimbările necesare.

• Dacă tot ați vorbit despre oligarhi, cum apreciați declarația lui Vlad Filat, publicată miercuri pe Facebook, potrivit căreia blocul comuniștilor și socialiștilor ar fi o creatură a lui Plahotniuc?

Cred că este o explicație care are o doză de adevăr, dar nu aș simplifica doar la Plahotniuc formarea acestui bloc electoral. Eu cred că este și factorul Moscovei și nu exclud că imboldul la formarea unui astfel de bloc să își aibă originile la Moscova.

De asemenea, nu trebuie să facem abstracție de anumiți factori interni care au dus la realizarea acestui bloc. Și aici am putea să avem influența lui Vladimir Plahotniuc. Una dintre cele două variante nu o exclude pe alta.

Plahotniuc are anumiți oameni ai săi la comuniști și, de asemenea, la socialiști. În opinia mea, acest bloc este mai mult o mișcare a Moscovei realizată cu persoane din interiorul Moldovei.

• Faptul că Pro Moldova nu participă la alegerile parlamentare din 11 iulie nu demonstrează un sprijin al lui Plahotniuc pentru blocul comuniștilor și socialiștilor?

Am putea să admitem o asemenea ipoteză. Noi mai avem episodul când Andrian Candu nu a fost înscris în cursa electorală pentru prezidențiale din cauza problemelor legate de lista susținătorilor săi.

Atunci Candu parcă și-a exprimat nemulțumirea, dar, dacă ne uităm la comportamentul său, pare mai curând ceva regizat. Acum el a înțeles că nu are nicio șansă. Orice campanie presupune bani, oameni, dar asta nu înseamnă că dl Candu nu se va implica în alegerile parlamentare.

• El a spus că va informa cetățenii despre viață politică moldovenească…

El a vorbit despre cei doi poli – PSRM și PAS. De fapt, de existența celor doi poli sunt interesați socialiștii. Ei încearcă să polarizeze la maximum alegătorii și să se regăsească în legislativ trei formațiuni: Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor, Partidul Șor și PAS, în minoritate.

• Este posibil un asemenea scenariu?…

De fapt, totul este posibil. Pe moment, îmi vine greu să cred că nu va trece Usatîi sau un alt partid. Pentru realizarea unui asemenea scenariu se dorește polarizarea la maximum a societății.

De pildă, Andrian Candu, aflându-se în afara statutului de concurent electoral, va merge pe lovituri în PAS pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv.

• Miercuri, Comisia Europeană a aprobat Planul de Relansare Economică, în valoare de 600 de milioane de euro, pentru Republica Moldova. Astfel, Moldova este singurul stat din Parteneriatul Estic ce va beneficia de această asistență alături de statele membre ale UE. Este acest plan un sprijin electoral decisiv al Bruxelles-ului pentru PAS?

Dacă acest plan de relansare economică nu ar fi fost anunțat în perioada electorală, am fi tratat acest eveniment în contextul relației bilaterale moldo-europene. În campania electorală, orice acțiune capătă tentă electorală. Astfel, în opinia mea, se explică deschiderea UE. Modul în care a fost anunțat acest plan reprezintă un sprijin pentru Maia Sandu și pentru PAS.

În același timp, există alte forțe politice proeuropene, care vor trebui să susțină această inițiativă.

Valorificarea acestui plan este posibilă doar după instalarea unui guvern proeuropean.

Trebuie să avem interesul ca și alte partide proeuropene să ajungă în Parlament.

• Bine, cum apreciați șansele Platformei DA și ale Partidului Democrat să acceadă în acest legislativ?

Nu este limpede ce campanie face Partidul Democrat. Campania lor se bazează pe realizările Guvernului Filip, dar să nu uităm că acest executiv a funcționat în perioada regimului Plahotniuc. În același timp, ei încearcă să se desolidarizeze acum de Vladimir Plahotniuc.

Mai mult, această formațiune se confruntă cu plecări provocate de anumiți factori din culise. În spate ar putea să fie însuși Plahotniuc.

• Și Platforma DA?…

Acest partid are o echipă parlamentară extraordinară, dar, paradoxal, au pierdut o bună parte din electorat, care a migrat spre PAS. Acum sarcina Platformei DA este să aibă o campanie electorală foarte bună, prin care să recupereze electoratul. Platforma DA are multe proiecte bune, care nu au fost votate în legislativul precedent.