„Dreptate” moldovenească pentru doi pensionari din zona de conflict

Tamara şi Nicolae Ţurcan, doi pensionari din Hagimus, localitate rurală de lângă oraşul Bender, trăiesc de opt ani o poveste umilitoare din cauza justiţiei de la Chişinău. Cei doi soţi au fost atrași în maşinăria (in)justiţiei moldoveneşti ca în cele din urmă să fie deposedaţi şi de compensaţiile pentru consumul de gaze naturale, oferite de Guvernul de la Chişinău locuitorilor din zona de conflict.

Cei doi soţi care trăiesc din pensia de mizerie pe care le-o dă administraţia de la Tiraspol spun că alocaţia oferită pentru consumul de gaze reprezintă un ajutor considerabil pentru ei şi că au ajuns înglodaţi în datorii. Oamenii spun că au bătut la uşile mai multor instituţii de la Chişinău în căutarea dreptăţii pe care nu au mai găsit-o.

Începutul a fost la 22 septembrie 2013, când Nicolae şi Tamara Ţurcan au decis să le facă o vizită cuscrilor din Cahul cu maşina personală, de model Jiguli. În timp ce se apropia de Chişinău, la intersecţia cu drumul care duce spre Băcioi, Nicolae a decis să ocolească capitala. La intersecţie se afla şi un echpaj de poliţie, de care soţii Ţurcan s-au apropiat ca să întrebe despre drum.

„Am vrut să cotesc la stângă spre drumul de la Băcioi, am trecut undeva jumătate de metru pe carosabil, am văzut că dinspre Chişinău vin câteva unităţi de transport şi am oprit ca să le cedez trecerea. În acest timp a venit un microbuz cu viteză mare, care a atins maşina mea. În urma impactului, uşa din partea pasagerului s-a deschis, iar soţia mea a zburat la câţiva metri”, îşi aminteşte Nicolae.

Pensionarul din Hagimus, găsit vinovat

Soţii Ţurcan au avut nevoie de aproape două luni pentru a-şi reveni şi a-și recupera sănătatea. Iar zilele treceau, dar nimeni nu-i invita la Chişinău ca să se clarifice în legătură cu accidentul. Atunci soţii Ţurcan au început singuri să se intereseze ce se întâmplă cu cazul lor şi chiar au venit din proprie iniţiativă la Chişinău, bătând la mai multe uşi. „Nicolae era sigur de nevinovăţia sa. Conduce de mai mulţi ani şi niciodată nu a avut nicio încălcare”, susţine Tamara Ţurcan.

Decizia a fost luată peste trei luni de la accident, la 21 decembrie 2013. Nicolae Ţurcan a fost găsit vinovat că a încălcat punctul 20 din Regulamentul circulaţiei rutiere, trecerea la culoarea roşie a semaforului, pentru care a fost amendat contravenţional cu o mie de lei.

„În dosar a apărut declaraţia unui martor ocular precum că noi ne-am deplasat la culoarea roşie. Dar nu era nimeni, doar echipajul de poliţie. Am vorbit la telefon cu mama aşa-zisului martor. Femeia şi-a cerut scuze şi a spus că băiatul ei a fost obligat să scrie aşa ca să scape de altă daravelă. Şi schema accidentului a fost falsificată. Este arătat că maşina noastră se afla în mijlocul drumului”, ne-a spus femeia.

Amenda, plătită poliţistului

Când a aflat verdictul, lui Nicolae i s-a făcut rău. A făcut criză hipertensivă. În timp ce bărbatul îşi revenea pe un scaun din biroul agentului constatator, soţia sa a decis să achite amenda pentru ca „să nu mai umble pe drumuri”. „Am scos o mie de lei din geantă şi i-am dat poliţistului în mână. L-am rugat doar să achite amenda. El a luat banii, i-a pus în buzunar şi a dat asigurări că totul va fi bine”, îşi aminteşte Tamara Ţurcan.

Femeia susţine că nu a primit nicio chitanţă privind achitarea amenzii, nu a fost informată că procesul-verbal putea fi contestat în instanţă şi nici că aveau dreptul să achite jumătate din penalitate în termen de 72 de ore de la întocmirea procesului-verbal.

„Suntem în vârstă, nu am avut de furcă cu poliţia, nu cunoaştem nici legile. Am înţeles că ni s-a făcut o nedreptate. Am întrebat chiar de un poliţist de ce am fost nedreptăţiţi. Poate că din cauza că suntem din zona de conflict. El mi-a răspuns că unde am văzut noi dreptate în ziua de azi”, susţine Tamara Ţurcan.

Obligați să achite cheltuielile companiei de asigurări

Au mai trecut câteva luni şi tocmai când soţii Ţurcan erau siguri că au scăpat de probleme, iată că Nicolae primeşte o citaţie prin care este invitat în calitate de pârât la un proces de judecată.

Compania de asigurări Transelit cu care Nicolae semnase un contract de asigurare de răspundere civilă în calitate de conducător auto, a depus o acţiune de regres în instanţa civilă prin care i-a cerut clientului său să-i restituie banii cheltuiţi pentru reparaţia microbuzului implicat în accidentul rutier.

Nicolae şi Tamara Ţurcan au făcut din nou drum la Chişinău, de această dată la compania de asigurări. Din spusele Tamarei Ţurcan: „Am fost primiţi de juristă, o femeie tinerică, care a zis că o cheamă Cristina Filin. Am întrebat de ce ne cer să le întoarcem banii, dacă ei s-au angajat prin contract să achite prejudiciile în caz dacă Nicolae va face un accident rutier şi va fi găsit vinovat pentru aceasta.

Jurista mi-a zis că soţul meu a trecut la culoarea roşie a semaforului, iar aceasta se echivalează cu infracţiunea de a conduce în stare de ebrietate. În birou era şi un domn mai în vârstă. Acesta a zis că nu era trecută revizia tehnică. A doua zi am venit eu şi am prezentat documentul că era trecută revizia tehnică. Dar Cristina Filin a spus că deja e târziu pentru că cererea în judecată a fost expediată”.

Procesul în galop

Procesul de judecată a avut o singură şedinţă, la care a fost prezent şi Nicolae Țurcan. „Nu prea am înțeles ce s-a petrecut acolo. Nu am auzit nimic despre culoarea roşie a semaforului. Eu aproape că nu am vorbit. Am auzit doar cum judecătorul a zis avocatului lor ca să-mi facă o reducere pentru că sunt pensionar. Apoi au plecat toţi şi eu am revenit la Hagimus”, povesteşte Nicolae Ţurcan.

Decizia a fost luată la data de 21 octombrie 2014. Instanţa l-a obligat pe pensionar să achite despăgubiri de 17 mii 669 de lei Companiei de asigurări Transelit şi 530 de lei pentru cheltuielile de judecată.

Reclamatul a primit prin poştă doar copia dispozitivului deciziei de judecată. Hotărârea motivată nu se regăseşte nici pe portalul Judecătoriei Chişinău. Astfel, nu se cunosc motivele pentru care instanţa a dat câştig de cauză companiei de asigurări.

Precizăm că articolul 29 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule stipulează că asigurătorul are dreptul să înainteze acţiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor atunci când: accidentul a fost produs cu intenţie; în momentul producerii accidentului, autovehiculul era condus în stare de ebrietate sau sub influenţa stupefiantelor sau utilizatorul autovehiculului a refuzat să fie supus testării alcoolscopice ori, după caz, examinării medicale sau recoltării probelor biologice; persoana răspunzătoare de producerea accidentului care conducea autovehiculul fără permis de conducere sau cu încălcarea regulilor privind permisul de conducere; persoana răspunzătoare de producerea accidentului nu este inclusă în contractul de asigurare încheiat între posesorul autovehiculului şi asigurătorul de răspundere civilă auto, persoana răspunzătoare de producerea accidentului a părăsit locul lui; utilizatorul autovehiculului nu dispune de certificat de revizie tehnică la momentul producerii accidentului; accidentul a avut loc din vina autorului unei infracţiuni, care încearcă să fugă de urmărire.

Nicolae Ţurcan avea toate actele în regulă, nu era urmărit de nimeni, nu a fugit de la locul accidentului, iar expertiza a arătat că acesta nu consumase alcool sau, cu atât mai mult, droguri.

Nu rezistă nici versiunea că pensionarul care pleca în ospeţie şi era departe de casă a comis accidentul intenţionat, expunând pericolului viaţa sa şi a soţiei.

Executarea silită

Familia Ţurcan avea economii de 500 de dolari, pe care le-a achitat în contabilitatea companiei Transelit în contul datoriei impuse. Într-o scrisoare din 13 februarie 2019, directorul general al Companiei Transelit, Nicolae Ciumac, îl atenţionează pe Nicolae Ţurcan că mai are de achitat încă 9 mii 294 de lei.

Pensionarul nu a avut bani ca să-i achite în termenul solicitat de 7 zile şi compania de asigurări a apelat la serviciile executorului judecătoresc Anatolie Maţarin din Anenii Noi.

La 25 octombrie 2017, Maţarin intentează procedura de executare silită, iar în încheierea adoptată figurează că Nicolae Ţurcan are de achitat o datorie de 18 mii 149, atât cât a stabilit instanţa din Chişinău. Mai mult, Anatolie Maţarin şi-a calculat şi un onorariu de câteva mii de lei pe care urmează să i-l achite cei doi pensionari din Hagimus.

Iar, ca să fie sigur că suma va fi achitată, Maţarin a aplicat sechestru pe casa şi grădina pensionarilor, precum şi pe contul pe care primesc compensaţii de la Guvern pentru gazele naturale consumate. Doar că executorul din Anenii Noi a neglijat articolul 110 din Codul de executare, care interzice urmărirea compensaţiilor nominative şi a alocaţiilor sociale de stat.