În RM, piața racilor este dominată de import și pescuit

553
0
Racul-de-râu (Astacus astacus), sursa:https://www.garnelio.de/

Pentru a afla ce fel de raci avem în vânzare am ales site-ul 999.md și am apelat anunțurile de acolo. Din apelurile la care ni s-a răspuns, am aflat că marea majoritate a vânzătorilor comercializează raci de import și pescuiți. În apele Moldovei se găsesc două specii de raci: Racul-de-lac – Astacus leptodactylus și Racul-de-râu – Astacus astacus. Aceștia cresc „de la sine, fără monitorizare și îngrijire specială”, susține Gheorghe Gheorghiu, directorul Asociației Naționale a Piscicultorilor a RM.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

 Încercând să aflăm mai multe despre comercializarea racilor în Republica Moldova şi să identificăm un crescător de raci, am sunat la toate anunţurile de pe site-ul 999.md care ofereau spre vânzare raci.

Despre piaţa racilor din R. Moldova

Am sunat la mai multe numere indicate în anunţuri, dar au răspuns doar șapte persoane. Din acestea, patru s-au prezentat ca agenţi economici și ne-au spus că sunt importatori. Printre anunţuri era şi Metro, al cărui reprezentant ne-a comunicat la telefon că racii care sunt în vânzare sunt de import, atât cei vii, cât şi cei congelaţi. La fel ne-a spus şi doamna Veronica Ciubaciuc, proprietara unei întreprinderi din Chişinău, care afirmă că nu avem locuri special amenajate pentru creşterea racilor şi nimeni nu se ocupă de creşterea lor.

Întreprinderea ei importa raci din România şi Ucraina. În prezent, din cauza războiului, este mai greu de importat din Ucraina, de aceea se orientează spre România. La momentul apelului era în proces de perfectare a actelor la vamă cu o firmă românească ce creşte raci.

„La noi nu sunt producători, la noi se prind raci undeva în Nistru, dar, în general, agenții economici oficiali au fost și sunt importatori din Turcia, România și Ucraina”, susţine antreprenoarea. În discuţia telefonică a mai menţionat că planifica anterior să deschidă o crescătorie de raci, dar, cu pandemia şi cu războiul din Ucraina, a oprit toate investiţiile, planurile şi proiectele sale.

Ceilalți doi agenţi economici apelaţi ne-au declarat că racii pe care îi vând sunt pescuţi în apele republicii, atât în Nistru, cât şi în alte surse acvatice. Aceştia nu sunt permanent de vânzare. Când dispun de raci, pescarii îi anunţă şi sunt puşi în vânzare. Racii din apele noastre sunt solicitaţi de consumator, costând între 200 și 300 de lei kilogramul şi chiar mai mult, în funcție de mărimea racilor. La întrebarea dacă mai sunt aceste crustacee în Nistru, agenții ne-au răspuns, siguri, că sunt.

Ultima persoană ce a răspuns la telefon a declarat că ar creşte raci şi nu e dificil să faci aceasta. A mai menţionat că are un magazin la Buiucani, dar creşte racii în Străşeni. La solicitarea de a oferi mai multe detalii şi chiar de a vizita crescătoria acestuia, ne-a spus că trebuie să vorbească nemijlocit cu şeful întreprinderii.

După aceasta am revenit de câteva ori cu apeluri, dar nu a mai fost de găsit. Aflându-mă prin Străşeni, am întrebat la magazinele specializate în vânzare de peşte şi raci vii dacă au auzit despre crescătoria de raci din regiune şi au declarat că „nimeni nu știe nimic de ei”, iar racii de acolo sunt de import de la un comerciant intermediar din Chişinău.

Ne-am adresat atunci la Agenția de Mediu la care ni s-a răspuns că nu este de competenţa lor să cunoască cine se ocupă de creşterea racilor şi în general să fie la curent cu situaţia racilor. Ni s-a recomandat să ne adresăm la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, „dumnealor cel mai probabil să cunoască această informație”.

În speranţa de a elucida misterul dacă sunt crescătorii de raci în Republica Moldova, am solicitat informaţii de la Gheorghe Gheorghiu, directorul Asociației Naționale a Piscicultorilor a Republicii Moldova. Ultimul a declarat ferm că în acest moment nu există o crescătorie oficială de raci. Ne-a comunicat că racii cresc singuri în râurile Nistru, Prut, iazuri şi lacuri fără a fi crescuţi intenţionat de cineva, atingând şi peste 3-4 sute de kilograme de raci într-un iaz. Acest lucru s-ar datora faptului că iazurile nu sunt foarte poluate.

Cu referire la racii din râuri a menţionat că în Nistru erau mulţi raci, acum periodic sunt de negăsit din cauza poluării apei. A recunoscut că racii au fost şi sunt pescuiţi în toate modurile. Cu toate acestea este convins că nu există riscul dispariţiei totale a racilor. A mai recunoscut că ar dori să crească raci, însă nu are momentan apă îndeajuns și planifică pentru viitor.

Despre importurile de raci din Ucraina a declarat că nu cunoaşte importatori oficiali, doar cei prin contrabandă. El mai declară că războiul nu a afectat deocamdată această piaţă. De asemenea, cunoaşte că se importă raci din Turcia în cantități nesemnificative.  Racii importați ar fi de specia Astacus astacus.

Pe de altă parte, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), după solicitări repetate şi cinci luni de aşteptare a răspunsului, ne-a comunicat că, până în luna august 2022, au fost eliberate 391 de autorizații sanitar-veterinare pentru bazine acvatice cu profilul activității „creșterea, întreținerea și comercializarea animalelor de acvacultură” sau „creșterea și comercializarea peștelui viu”.

Totodată, sunt prezente 20 de unități autorizate sanitar-veterinar cu profilul activității: „Comercializarea produselor de acvacultură cu drept de import”. Specia importată şi comercializată pe teritoriul ţării sunt racii vii de apă dulce (Astacus astacus). În anul 2020, a fost importată o cantitate de 29623 de kg, în anul 2021 – 23435,5 kg și din 01.01.2022 până în prezent s-au importat 7718 kg, țările de origine fiind România, Turcia, Grecia.

De asemenea, ANSA ne-a dat asigurări că toată informația despre unitățile supuse autorizării este monitorizată/supravegheată în totalitate de către direcțiile teritoriale pentru siguranța alimentelor.

Ce specii de raci cresc în apele Republicii Moldova. Situația racilor din râul Nistru

„Raci au fost cândva mulți! Acum tot mai rar am întâlnit, mulți au fost prinși de braconieri”, susține Serghei Chișlari, pescar din satul Lalova, r. Rezina. El ne-a povestit că se dă voie să pună fiecare pescar care are permis de pescuit câte trei capcane pentru raci. Dar unii cumpără capcane de 10 metri, le unesc câte trei și le fac de 30 de metri, astfel prind mai mult decât e permis. Pescarul a mai spus că anterior prindea câte 10-20 de raci și era fericit, dar acum prinde doar 4-5 raci și atât. El susține că micșorarea numărului de raci este din cauza prinderii lor în cantități enorme și a comercializării lor.

În dorinţa de a afla mai multe despre speciile de raci ne-am adresat Elenei Zubcov, profesor, doctor habilitat în științe biologice, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, să ne ofere datele de contact ale unei persoane care se ocupă de cercetarea situaţiei racilor. Ea ne-a comunicat cu tristeţe că în republică au fost două asemenea persoane, dar că una a plecat peste hotare, iar unicul cercetător rămas, care s-a ocupat special de cercetarea crustaceelor, se confruntă cu probleme de sănătate şi stă acasă.

În pofida faptului că nu este domeniul său de cercetare, Dumitru Bulat, șeful laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură de la Institutul de Zoologie, ne-a explicat că noi avem două specii de raci: Racul-de-lac – Astacus leptodactylus și Racul-de-râu – Astacus astacus. Din experiența sa, a remarcat că Racul-de-râu e pe cale de dispariție, iar Racul-de-lac încă nu prezintă semne de pericol de a dispărea.

Cercetătorul a evidențiat faptul că, pe lângă braconaj, o cauză a micșorării numărului de raci este poluarea râului Nistru. Ambele specii sunt sensibile la poluare și la anumite boli cauzate de poluare. El face referire la deversările de la Soroca în Nistru, la starea afluenților râului Nistru care, de asemenea, sunt grav afectați de poluare.

Am apelat şi la Inspectoratul pentru Protecţia Mediului solicitând date statistice despre pescuirea ilegală a peştilor din apele ţării. Drept răspuns au declarat că nu au o asemenea statistică, că toate cazurile de braconaj cu raci sunt înregistrate împreună cu peştii.

Racul-de-râu (Astacus astacus), sursa:https://www.garnelio.de/

 

Racul de lac (Astacus leptodactylus) sursa:https://www.crayfish.ro/

Descrierea crustaceelor Racul-de-râu și Racul-de-lac

Pentru a face o claritate despre speciile de raci ce se găsesc în Moldova, am accesat pagina crayfish.ro , administrată de Lucian Pârvulescu, doctor în științe, ce are mai multe publicații cu referire la speciile de raci din România, inclusiv Racul-de-râu și Racul-de-lac. El scrie pe pagina lui că Racul-de-râu atinge de obicei la maturitate – 10 cm, cu 4 cm mai mic decât Racul-de-lac. Racul-de-râu locuiește în ape curgătoare (izvoare, pâraie, râuri), iar Racul-de-lac în ape lin curgătoare, lacuri, heleșteie şi canale. Ambele specii își caută ascunzișuri în maluri, sub rădăcini/vegetații sau pietre. Aceștia consumă orice fel de hrană, din acest motiv reprezintă un adevărat sanitar al apelor. Racul-de-râu este mai activ noaptea, iar Racul-de-lac este activ atât ziua, cât şi noaptea.

Motivul pentru care Racul-de-râu este mai rar întâlnit ar fi că este sensibil la deficitul de oxigen, în verile foarte călduroase se pot înregistra pierderi masive mai ales în habitatele eutrofizate (puțin oxigenate).  Racul-de-lac se deosebește prin rezistență mai mare la deficitul de oxigen, poate trăi câteva zile în afara apei, la temperaturi scăzute. Uneori, în căutarea hranei, chiar părăseşte apa. Însă caracteristica comună este că nu suportă poluarea chimică.

Duşmanii naturali ai Racul-de-lac sunt vidra, şobolanii, nurca, nutria, vulpea, bursucul, păsările de apă – pentru adulţi, peştii – pentru juvenili, în special somnul, ştiuca, bibanul şi sturionii fiind cei mai mari consumatori. Duşmanii naturali ai Racului-de-râu sunt vidra, vulpea, bursucul şi păsările de apă – pentru adulţi, peştii fiind o reală ameninţare pentru juvenili. De asemenea, o problemă majoră o constituie bolile parazitare de natură virală, bacteriană sau ciupercile pentru ambele specii.

Racii se împerechează toamna în lunile octombrie-noiembrie. Cu toate că Racul-de-lac depune un număr mare de ouă (180-600), rata de succes este cuprinsă doar între 42 şi 53%. Racul-de-râu depune între 90 și 260 de ouă, iar rata de succes este cuprinsă între 55 şi 90%. Vârsta racilor se determină după lungime. Năpârlirea este mai frecventă la vârsta tânără (ajungând la 4-5 năpârliri pe an), în timp ce adulţii năpârlesc o dată sau de două ori pe an, de obicei vara. Perioada de câteva zile de după năpârlire este foarte critică în viaţa racilor. Întrucât rămân lipsiţi de duritatea crustei pot fi uşor atacaţi de peşti sau chiar alţi raci care au crusta dură. Cu ocazia năpârlirii îşi refac eventualele apendice pierdute sau vătămate, însă de obicei un cleşte rupt se reface la dimensiuni mai mici. Femelele încep să producă ouă la vârsta de aproximativ 3 ani. Un specific interesant – femelele din specia Racul-de-râu după o depunere de pontă (ouă) rămân inactive sexual unul sau chiar mai mulţi ani.

(Pârvulescu L. (2009): Racii din Romania (ver. 1.2), http://crayfish.ro, accesat în data 06.10.22) http://www.crayfish.ro/astacusRO.html http://www.crayfish.ro/leptodactylusRO.html

Carolina BUIMESTRU

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT