UE/Ichelul furat – patrimoniul natural, între protejare și risipire

De-a lungul râului Ichel, de la Sinești până la Coșernița, există câteva iazuri. Unele se află pe cursul râului, iar altele – în fâșia riverană. O cauză a faptului că Ichelul este foarte poluat, pe alocuri supus eutrofizării, sunt aceste lacuri artificiale, care au stăvilit apa gârlei.

În preajma satului Greblești, r-l Strășeni, apa râului Ichel e înverzită, bâhlită. Procesul de înverzire, numit eutrofizare, arată că apa nu-i curgătoare. Râul e înnămolit sau există baraje, aflăm de la Direcția Managementul Resurselor de Apă din cadrul Agenției „Apele Moldovei”.

GAZETA de Chișinău a văzut că apa râului e înverzită într-o zi de sâmbătă, 15 mai, când, documentând probleme de mediu, am ajuns în satul Greblești. Pe malul râului am întâlnit un bărbat care ne-a spus că gârla s-a transformat în mlaștină deoarece în fâșia riverană există un iaz care este alimentat din Ichel. Unii localnici au protestat în fața autorităților locale și de mediu, dar fără a obține vreun rezultat concret. Asta deoarece, presupune săteanul, proprietarul iazului ar beneficia de protecție.

„Ichelul trebuie curățat”

Mergând mai jos pe Ichel, ajungem în satul Drăgușeni, r-l Strășeni, unde râușorul reprezintă un canal înnămolit și e aproape secat. La Drăgușeni, alt bărbat, cu care ne-am întâlnit pe drum, ne-a spus că „apa se oprește la Greblești pentru că acolo există un iaz”. Din Ichel sunt irigate terenurile agricole aflate pe valea Ichelului. Producătorii agricoli au obținut, în august 2020, prin modificarea legii de către Parlament, acces ușor la apele de suprafață pentru a-și uda pământurile.

Stăpânul iazului este Ion Chircu din satul Greblești. „Eu pompez apă. Îmi acumulez apă. Este multă apă limpede, limpede. Poți s-o bei. Apa nu-i înverzită. Eu am dreptul să-mi acumulez apă, așa scrie în proiect. Pe urmă dau drumul la apă să curgă mai departe. Dacă apa ar fi bâhlită, n-aș pompa-o. E rău că oamenii aruncă gunoiul în râu, iar eu sunt nevoit să utilizez clor pentru a dezinfecta apa, altfel mor peștii din iaz”, afirmă Ion Chircu. Proprietarul iazului din Greblești mai susține că „e absurd să spui că nu-i apă în Ichel la Drăgușeni”.

Apelată telefonic de GAZETA de Chișinău, Aliona Chircu, primar de Greblești, a precizat că problema ar veni din r-l Călărași, unde râul Ichel trece printr-un iaz. „La noi toată vara nu ajunge apă pe râu, nu încă să se înverzească. Apa la Greblești nu ajunge de la Călărași. Iazul nu are probleme. Râul Ichel trebuie să fie curățat, așa cum trebuie curățat și Bâcul. Noi aproape toată vara nu avem apă deoarece la Onești, Călărași, sunt sute de hectare de terenuri agricole și iazuri”, declară Aliona Chircu.

Rita Diacenco, șefa Inspecției pentru Protecția Mediului Strășeni (IPM), afirmă că bazinele acvatice de la Greblești sunt construite conform proiectului. „Toate bazinele acvatice sunt autorizate, construite conform proiectului, fără abateri. Am inspectat în anii trecuți. Anul acesta încă n-am inspectat. Este expertiză ecologică de stat. Când au fost abateri, noi le-am sancționat”, ne-a comunicat Rita Diacenco.

Angajații IPM Strășeni nu reușesc să facă față volumului mare de muncă. „Înțelegeți, suntem doi angajați la 39 de localități! Mai avem petiții, controale neplanificate. Odată pe an Ichelul este inspectat, ca și Bâcul. Apa n-a fost niciodată înverzită. Acum sunt ploi. Anul trecut nu era apă. Râul era uscat. Anul acesta nu am inspectat încă râul Ichel”, explică Diacenco.

Râul Ichel, pe cale de dispariție

Ichelul nu mai poate fi numit râu, crede Ștefan Roșca, primarul satului Cornova, r-l Ungheni. „Pe Ichel sunt un șir de iazuri. În ultimul timp a fost secetă. Nu ajunge apă pentru a se umple iazurile. De când țin minte, lacurile sunt făcute pe râu. La Cornova sunt două iazuri. Ele curg din unul în altul. Eu nu știu cât e de normal, legal, dar așa este din moși-strămoși. Tatăl meu îmi spunea că aceste iazuri erau. Asta de 80-90 de ani”, își amintește Ștefan Roșca, primar de Cornova.

Alt iaz este în satul Năpădeni, r-l Ungheni, unde Ichelul se varsă în lacul artificial, a observat Nicolae Mateescu, pădurar în satul Hârcești. Și primarul orașului Cricova, Valentin Guțan, crede că iazurile de pe cursul râușorului Ichel sunt o problemă care stopează apa. Potrivit primarului, iazul de la Cricova se alimentează din apele subterane: minele de piatră și izvoarele din preajmă.

Observații noi, probleme vechi

Problema lacurilor artificiale pe cursul râurilor nu este nouă, ci agravată de faptul că multe dintre iazuri au fost date în arendă sau privatizate pentru piscicultură. De această părere este specialistul în protecția mediului, Andrei Isac. „Multe iazuri au fost date în arendă pentru 49 de ani, încă de pe timpul guvernării comuniste. Nimeni nu poate face nimic. Documentele sunt legale”, menționează Andrei Isac.

În R. Moldova avem circa patru mii de iazuri. Președinta Centrului Național de Mediu, Ina Coșeru, consideră că „patru mii de iazuri pe cursul râurilor este o aberație pentru că înnămolim și distrugem râurile”. Potrivit Inei Coșeru, în râurile noastre sunt mulți nutrienți și substanțe chimice, iar atunci când oprești cursul râului aceste substanțe duc la eutrofizarea sau înverzirea apei.

Radu Cazacu, director adjunct la Agenția „Apele Moldovei” (AAM), afirmă că sunt foarte multe iazuri pe cursul râurilor, care au impact negativ asupra stării ecologice a râurilor. „Este încălcat regimul hidrologic al râurilor. Apa acumulându-se în lacuri, nu respectă regimul de evacuare a debitului ecologic. Iazurile reprezintă un risc sporit în caz de ploi abundente. Avem circa patru mii de iazuri, dintre care doar 50% respectă regulile”, declară Radu Cazacu.

Problema iazurilor va fi rezolvată când Guvernul va aproba o metodologie de lichidare a iazurilor care sunt un pericol pentru râuri. Deși recunoaște că sunt foarte multe iazuri, inclusiv ilegale, Radu Cazacu susține că AAM n-are drept de control.

„Noi doar înștiințăm IPM care aplică amendă, dar asta nu îmbunătățește situația. Trebuie de mers pe căi mai dure. Am modificat Legea apelor în 2018, care interzice bararea pe râuri. Proiectul de construcție a iazului se coordonează cu AAM. Nu-l autorizăm dacă nu corespunde cerințelor. E vorba de iazurile noi. Cât privește cele vechi, vom acționa când va fi aprobată metodologia. Cel puțin vom încerca. Clar că rezistența va fi mare, dar trebuie să întreprindem ceva. În caz contrar, pierdem râurile interne”, consideră Radu Cazacu, director adjunct AAM. Legea apelor prevede că apa nu este produs comercial, ci patrimoniu natural.

Curtea de Conturi a examinat rezultatele implementării Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor și a hidroameliorației în Republica Moldova pentru anii 2011-2020. Curtea a constatat că numărul limitat de resurse umane, direcționate spre reparația și întreținerea digurilor și barajelor, a determinat degradarea elementelor de protejare a teritoriilor contra apelor mari din râuri și râulețe.

Proasta administrare a întreprinderilor de stat, al căror fondator a fost AAM, a dus la degradarea și distrugerea sistemului de irigație național, pierderea elementelor patrimoniului public și cheltuirea neperformantă a resurselor financiare publice. Constatarea se conține în Raportul de audit privind performanța activității întreprinderilor de stat, al căror fondator a fost în anii 2015-2018 AAM.