Igor Dodon și obsesia față de rezervele BNM

325
1

Ex-președintele Igor Dodon, actualmente lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), continuă să vehiculeze ideea că rezervele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) ar fi potrivite pentru finanțarea unor proiecte mai mult sau mai puțin populiste.

Vinerea trecută, în cadrul video blog-ului său săptămânal, acesta a spus că statul ar trebui să ia un împrumut de la Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru a ajuta cetățenii și agenții economici în perioada stării de urgență impusă miercurea trecută de majoritatea parlamentară de la Chișinău.

În căutarea banilor pentru lockdown

De ce să nu fie o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale? Să ia de la BNM un împrumut de 10-15-20 de miliarde de lei, pentru asta e BNM – să ajute oamenii și banii să fie orientați pentru susținerea agenților economici și a populației. Lucrul acesta trebuie făcut acum, nu peste o lună sau trei”, a declarat Dodon.

Prin această declarație, liderul PSRM de fapt recunoaște indirect că Starea de Urgență, instituită săptămâna trecută, nu poate avea prea mari sorți de izbândă fără măsuri mai drastice de carantinare care necesită și o oarecare blocare a activității economice. Or măsurile care au fost anunțate după decizia Parlamentului sunt foarte subțiri și nu sunt în măsură să creeze un cadru suficient de restricții pentru ca situația pandemică să fie luată sub control. În plus, decizii corespunzătoare puteau fi luate și în cadrul Stării Excepționale de Sănătate publică, care a funcționat până săptămâna trecută, dar și, în mod separat, de unele autorități locale în localitățile mai afectate de pandemie.

Evident, faptul că nu au fost introduse măsuri de carantinare pe potriva împuternicirilor Guvernului central denotă că Starea de Urgență instituită este una inutilă, iar scopul ei este altul decât grija față de sănătatea poporului. Dodon este conștient că pentru a depăși această impresie, ar trebui impuse restricții mai dure. Însă atunci statul ar avea nevoie de finanțe suplimentare, care pur și simplu nu există, din cauza că aceeași majoritate parlamentară, controlată de socialiști și Dodon, a adoptat pentru acest an un buget populist în care cheltuielile depășesc cu 14 miliarde de lei veniturile și, în plus, a stricat relațiile cu toți potențialii finanțatori externi.

Soluția – rezervele BNM

Economistul Dodon crede că cea mai bună soluție o reprezintă rezervele Băncii Naționale. Nu este pentru prima dată când el se uită cu jind la rezervele BNM. Înainte de campania electorală pentru prezidențialele din noiembrie 2020, acesta de asemenea declara că o parte din rezervele Băncii Naționale trebuie utilizate pentru investiții în infrastructură.

Noi avem trei miliarde de dolari rezerva valutară a statului. Aceste trei miliarde știți unde se află, pe cont la Washington. Tot la americani stau. Hai să luăm o parte din banii aceștia și să-i vârâm în economie. Să facem drumuri, să facem ceva să lucreze economia”, a declarat la acel moment Igor Dodon.

Evident, declarația a stârnit atunci comentarii critice ale experților și oamenilor de afaceri, care o calificau drept infantilă și populistă, făcută să placă „sponsorilor” lui Dodon de la Moscova, care nu pregetă să distorsioneze realitatea astfel încât să pună într-o lumină negativă și Statele Unite ale Americii.

Rezerva valutară a statului este destinată stabilității macroeconomice, inclusiv a valutei naționale. Axiomă. De ea, de rezervă, nu se atinge nimeni. Acest lucru este garantat prin independența BNM.
Vine locatarul președinției și împrăștie ceea ce nu-i aparține”, comenta ex-premierul Ion Sturza pe pagina sa de Facebook. 

Ex-ministrul finanțelor, expertul Veaceslav Negruța, declara în aceeași cheie că mesajele lui Dodon reprezintă un pericol asupra băncii centrale și atentează grav la independența instituției.

Negruța spunea că o astfel de acțiune este puțin probabilă, dar dacă s-ar retrage 1-1,5 miliarde de dolari din rezervele valutare, leul moldovenesc ar fi afectat grav, urmând să se deprecieze până la 25-28 de unități pentru un euro.

Asupra efectelor macroeconomice ale extragerii unui miliard de dolari de pe conturile BNM s-a pronunțat și directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Avem un nivel confortabil de rezerve valutare, fapt pentru care trebuie să mulțumim migrantilor (remiterile), exportatorilor și politicii destul de echilibrate a BNM cu privire la intervențiile pe piața valutară. Însă acesta nu este un motiv pentru a utiliza aceste resurse pentru proiecte de infrastructură și alte politici ale Guvernului. Pe lângă faptul ca asemenea practică este pur și simplu ilegală și contravine principiilor recunoscute internațional privind independența autorităților monetare, aceasta va depriva Moldova de principala pernă de siguranță împotriva șocurilor macroeconomice”, comenta Lupușor care a ținut și să combată câteva mituri legate de rezervele valutare.

Rezervele nu sunt prea multe pentru Republica Moldova cu o piață atât de volatilă

Rezervele, potrivit expertului, acoperă puțin peste patru luni de importuri. Este un nivel optim pentru o țară cu datorie externă de circa 7,3 miliarde dolari, (8,3 miliarde pe moment), de 2,5 ori mai mare decât rezervele valutare, deschisă din punct de vedere comercial și foarte expusă șocurilor externe.

Lupușor a explicat cum sunt utilizate rezervele de către BNM pentru a atenua fluctuațiile valutare excesive: când crește cererea de valută, banca centrală vinde valută din rezerve pentru a preveni deprecierea bruscă a leului, și viceversa, când crește cererea de lei (de exemplu, de sărbătorile de iarnă, Paște sau vara, când revin migranții acasă), banca intervine prin procurări de valută pentru a preveni aprecierea bruscă a leului.

Un specific al țării noastre este că piața valutară este destul de volatilă, iar fără un nivel confortabil de rezerve, BNM nu ar fi putut atenua aceste fluctuații, iar cursul leului ar putea ieși ușor de sub control, cu consecințe negative pentru creșterea economică”, spunea expertul. Pierderea unei bune părți din rezerve (o treime, dacă e vorba de 20 miliarde de lei, cum vrea Dodon) va duce la deprecierea leului, creșterea puternică a inflației și descurajarea activității investiționale private, plecarea din țară a investițiilor și depunerilor private de teama inflației și volatilității macroeconomice”, spunea Lupușor.

Ce s-a schimbat din august 2020?

Criza pandemică nu s-a terminat, iar în Republica Moldova chiar se pare că autoritățile au pierdut controlul asupra ei. Avem un buget cu un deficit enorm de 14 miliarde de lei, care pur simplu nu are sursă de finanțare. Relațiile cu organizațiile finanțatoare externe sunt suspendate. Și toate acestea, în condițiile unui guvern interimar fără împuterniciri, care nu poate nicidecum influența situația. În aceste condiții, a fost formalizată o majoritate parlamentară din care fac parte forțe politice obscure, necredibile pentru partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Iată că această majoritate obscură introduce Starea de Urgență doar pentru a amâna alegerile anticipate, care ar fi acum singura soluție pentru ca Republica Moldova să poată fi scoasă din groapa în care s-a pomenit. În schimb, Igor Dodon, ex-președinte și economist de profesie, insistă pe scoaterea banilor din rezerva BNM pentru a „sponsoriza” această stare de urgență, fapt ce ar adăuga la nevoile pe care le avem acum și o inflație galopantă, o depreciere puternică a leului și, drept consecință, o sărăcire și mai profundă a moldovenilor.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here