Când Moldova este un sat. Moștenirea lui Vladimir Plahotniuc și Petro Poroșenko în relațiile dintre Chișinău și Kiev

Răpirea fostului judecător ucrainean, Mikola Ceaus, de la Chișinău trebuie să o trezească pe președinta Moldovei, Maia Sandu, din romantismul și seducția președintelui ucrainean Volodymyr Zelenski. Chișinăul este obligat să reacționeze ca stat suveran, după cum pretinde să fie, și nu ca un sat în care poate să răpească oricine pe cine poftește. Acestea sunt concluziile comentatorilor politici după ce fostul magistrat ucrainean a fost răpit de „cetățeni străini” din capitala Republicii Moldova.

Deși există un soi de romantism între Kiev și Chișinău la nivel, cel puțin, de președinți, în ultima săptămână am asistat la răpirea unui cetățean ucrainean de pe teritoriul Republicii Moldova.

Fostul judecător Mikola Ceaus a fost răpit pe 3 aprilie de lângă o sală de sport din Chișinău, unde se antrenează fecioru-său. Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a declarat că fostul magistrat, care a emis decizii blânde pentru răpitori de oameni și pentru vânzători de droguri, Ceaus, a fost răpit de către „cetățeni străini”.

Fostul procuror general al Ucrainei, Ruslan Reaboșapka, a declarat pentru presa de la Kiev, că răpirea lui Ceaus este o consecință a refuzului instituțiilor de drept din R. Moldova să colaboreze.

„Situația a căpătat un caracter ilegal”

„Am încercat să îl aducem legal pe Ceaus în Ucraina, însă procurorul general al Moldovei, apropiat fostului președinte al Moldovei [Alexandr Stoianoglo], nu ne-a sprijinit. Acum situația a căpătat un caracter penal”, a scris Reaboșapka.

Chiar dacă structurile de forță din Ucraina nu vor să recunoască, fostul judecător a apărut duminică și luni în niște fotografii publicate de bloggerul ucrainean Anatoly Shariy pe canalele sale de telegram.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut pe 5 aprilie o postare pe Facebook în care a criticat dur inacțiunea structurilor de profil.

„Cer acțiuni imediate din partea conducerii Ministerului Afacerilor Interne, instituția principală responsabilă de asigurarea securității cetățenilor, și Serviciului de Informații și Securitate pentru a clarifica această dispariție îngrijorătoare a unui cetățean străin de pe teritoriul Republicii Moldova”, a solicitat șefa statului fără să acuze statul vecin de organizarea unui comando.

„O acțiune sfidătoare”

Comentatorul politic Cornel Ciurea este convins că răpirea lui Mikola Ceaus ar trebui să aibă impact asupra dialogului dintre Chișinău și Kiev deoarece acțiunile autorităților ucrainene „sunt sfidătoare la adresa statului Republica Moldova”.

„Orice stat care se respectă, inclusiv șeful statului, este obligat să reacționeze. Este corect, în opinia mea, Maia Sandu a solicitat o anchetă. Din punctul meu de vedere, ea s-a lăsat cumva influențată de șarmul lui Zelenski și este obligată acum să revină la o politică rece”, a spus observatorul politic.

Și comentatorul politic Nicolae Negru consideră că, în mod normal, răpirea lui Ceaus ar trebui să aibă niște consecințe, „dacă nu au existat înțelegeri între Chișinău și Kiev”.

„Dacă este vorba de un comando ucrainean, lucrul ăsta este inacceptabil într-un stat democratic și, mai cu seamă, între două state ai căror președinți au relații foarte bune”, a relevat comentatorul, calificând drept absolut incorectă comparația între cazurile Ceaus și profesorii turci.

„Atunci au acționat serviciile speciale din Moldova, a existat o înțelegere între Erdogan, Dodon și Plahotniuc. A fost un târg pur și simplu. În cazul de față, nu putem presupune un asemenea târg și, în mod normal, Chișinăul trebuie să reacționeze.”

Nicolae Negru susține că răpirea lui Ceaus va afecta, cu certitudine, dialogul dintre Chișinău și Kiev, dar nu în măsura să împiedice rezolvarea problemelor mai importante.

„Noi avem lucruri serioase de rezolvat în relația cu Kievul. Pur și simplu, justiția moldovenească și cea ucraineană trebuie să își facă treaba. Acest lucru se poate face. Asta este problema, nici justiția noastră, nici justiția lor nu sunt la nivelul adecvat.”

Moștenirea lui Plahotniuc

Mikola Ceaus a lucrat între 2002 și 2017 la o judecătorie din Kiev. El este cunoscut pentru deciziile de condamnare emise în cazul manifestanților Maidan, pentru scoaterea de sub urmărire a fostului deputat al Partidului Regiunilor, Iuri Ivaniușcenko, fost apropiat al președintelui fugar, Viktor Ianukovici, și pentru decizia emisă în cazul adjunctului administrației de stat al regiunii Dnepropetrovsk, Ghenadi Korban.

Ceaus l-a condamnat pe Korban la un an și șase luni cu suspendare pentru răpirea unui deputat al Radei Supreme de la Kiev. În 2016, Biroul Național Anticorupție din Ucraina l-a prins în flagrant pe Ceaus în timp ce a luat mită 150.000 de dolari, puse în două borcane.

Ceaus ar fi luat banii pentru o decizie în cazul Svetlanei Sasevici, învinuită pentru vinderea de substanțe narcotice. Procurorii au cerut atunci în cazul acestei femei șapte ani de închisoare, iar Ceaus a condamnat-o la cinci ani cu suspendare.

După asta, în 2016, judecătorul, acuzat de luare de mită, ajutat de anturajul fostului președinte Poroșenko, și de oameni ai lui Plahotniuc, Dorin Damir și Veaceslav Turcu, a fost transportat ilegal la Chișinău. Aici a încercat să obțină azil politic, dar nu a reușit.

Problema Nistrului este o altă afacere în care Kievul s-a comportat unilateral în ultimii ani. Invocând interesele sale energetice, Ucraina este în proces de instalare a celei de-a patra turbine în Hidrocentrala de Acumulare a Complexului Hidroenergetic Dnestrovsk.

Acest fapt va intensifica procesul de înnămolire a Nistrului, segmentul dintre Naslavcea și Otaci fiind extrem de afectat.