Alina Țurcanu: „Politicul a intrat cu cizmele sale în lumea frumosului”

– Dragă Alina Țurcanu, îți propun să vorbim despre criza din domeniul culturii. Cum se manifestă ea, în viziunea ta?

Criza din domeniul culturii durează de mai bine de treizeci de ani, timp în care am înghițit multă nedreptate și aproape că mi-au amorțit simțurile. Această situație precară ne consumă puterile și timpul. Cultura este neglijată și chiar ignorată de decidenții politici, mai ales în perioada pandemiei Covid-19. Politicul a intrat cu cizmele sale în lumea frumosului și a marginalizat mulți oameni de valoare.

– Ce-ai făcut personal pentru a te menține pe linia de plutire în „Anul Covidului”?

Am trăit acest an ca într-un film științifico-fantastic. Am avut și bucurii, căci alături ne-au fost copiii. Feciorul cel mare, care este plecat de mic în lumea largă, a revenit pentru puțin timp acasă. În cuibul nostru ne-am făcut confesiuni, am trăit clipe unice de armonie, am muncit foarte mult, ne-am făcut planuri de viitor, am învățat limbi străine și am privit filme până în zori. Familia noastră a reușit să trateze cu calm această situație, respectând cu strictețe regulile sanitare și comunicând on-line cu cei dragi.

– Teatrele au fost închise în martie și s-au redeschis la finalul lui septembrie 2020. Ai căutat posibilități de a te menține în formă profesională, în această perioadă? Ce roluri ai creat în ultimii ani?

Am activat o perioadă la Teatrul Național „Eugene Ionesco”, în calitate de actriță și de directoare. În timpul directoratului, am reușit să creez două roluri, cel al Veronicăi Vallon din spectacolul „Arta Conviețuirii” de Yasmina Reza și cel al Pisicii din spectacolul „Pasărea albastră” de Maurice Maeterlinck. Acum nu mai lucrez la acest teatru, pe care l-am scos din datorii și în cadrul căruia am restabilit spectacole vechi și am reușit să coordonez procesul de montare a unui spectacol minunat pentru copii. Voi continua să joc, indiferent de scena propusă, de format sau echipă. Actul artistic pe scenă este unul recreator de spirit și acest lucru mă face cu adevărat fericită.

– Vorbește-mi te rog despre Centrul de Teatru din R. Moldova. În ce constă activitatea lui? Ce proiecte veți realiza?

Centrul de Teatru din R. Moldova a fost fondat în anul 2001, este una dintre primele organizații neguvernamentale naționale în domeniul culturii. Eu am preluat recent funcția de președinte și doresc nespus să contribui la evoluția aceste organizații. Centrul de Teatru din R. Moldova elaborează proiecte de dezvoltare a culturii, implică artiști în acțiunile comunitare, valorifică patrimoniul cultural existent și susține tinerii artiști. Acum suntem la etapa de elaborare a paginii web a organizației. De curând, am depus un proiect cultural la Fondul Național al Culturii din România și sperăm să obținem un răspuns pozitiv. Privitor la activitățile care urmează, vă puteți informa pe pagina noastră de Facebook.

– Ai participat, de-a lungul anilor, la numeroase recitaluri de poezie, ești o consecventă promotoare a literaturii române. De ce nu se vorbește o română corectă în R. Moldova? Cum îi convingi pe oameni că e necesar să luptăm pentru o rostire românească autentică?

În perioada de tranziție de la alfabetul chirilic la cel latin, eram în clasa a zecea la liceul teatral. Am însușit limba română din mers, căci la Institutul de Arte nu exista un curs de alfabetizare a tinerilor artiști. Această perioadă ne-a afectat foarte mult, însă doar politicile statului în acest sens ar fi putut să o remedieze.

Atunci când emigrezi într-o țară străină, ai posibilitatea să studiezi limba acelei țări. Noi, fiind în țara noastră, nu am reușit să educăm o generație care să scrie și să vorbească corect, să aibă o verticalitate lingvistică. Dacă astăzi, după treizeci de ani de independență, unii demnitari nu cunosc și nu vorbesc limba română, cum putem cere sau spera ca cetățenii, care nu au reușit să o învețe pe băncile școlii, să o studieze acum și să-i descopere toată frumusețea? Aș mai întreba câte cercuri teatrale, câte cursuri de arta vorbirii sau alte modalități de diseminare a culturii există în comunitățile noastre? Răspunsurile sunt îngrijorătoare.

Totuși, eu consider că situația este mai bună decât în anii 2000, mulți tineri citesc, vorbesc o română corectă și doresc un viitor mai bun. La rândul meu, încerc să arăt frumusețea limbii române prin mijloace alternative. Începând cu anul 2002, sunt prezentă în spatele microfoanelor postului de televiziune Moldova1, sonorizând diverse filme și desene animate. Mai mult, continui înregistrarea diferitor poezii în format televizat și radiofonic, disponibile pe canalele de comunicare ale companiei Teleradio-Moldova. Recent, am finalizat proiectul național în domeniul educației digitale în domeniul limbii și literaturii române, înregistrând opere de primă importanță pentru cultura noastră, de asemenea disponibile on-line.

– Faci parte din echipa care a elaborat manualul digital alternativ de limba și literatura română, proiect sprijinit de Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău. Prin ce este valoros acest manual?

Am fost inițiatoarea acestui proiect al Centrului de Teatru din R. Moldova, împreună cu Valeriu Țurcanu. Crearea acestui produs educațional a fost un adevărat vis pe care am reușit să-l transpunem în realitate. Manualul digital este cel mai potrivit loc unde literatura, arta actorului, artele frumoase și studiul științific se întâlnesc într-un spațiu unde totul e posibil!

Manualul îl găsiți pe site-ul http://literaturaromana.md, îl puteți accesa ușor. Trebuie doar să miști un singur degețel pentru a te instrui jucându-te, însoțit de efecte sonore, într-o cheie grafică prietenoasă. De exemplu, accesezi o pagină unde este scrisă o definiție, alături este un joc pentru a o memoriza cu ușurință. Mai sus, doar la un clic distanță, te așteaptă actorul preferat care recită un text arătându-ți că definiția a reieșit din esența gândirii creatorului. Au colaborat la realizarea manualului personalități importante ale culturii noastre: Mihai Cimpoi, Aliona Grati, Maria Șleahtițchi, Nina Corcinschi, Grigore Chiper, Mircea V. Ciobanu, Andrei Țurcanu, Maria Abramciuc, Galina Anițoi, Lucia Țurcanu. Materialul educațional cel mai valoros și necesar a fost selectat de o echipă de profesori din care au făcut parte Natalia Grîu, Mariana Pîrțac, Elena Suff, Tatiana Cartaleanu și Livia State.

Am muncit mult la acest produs digital împreună cu o echipă mare de oameni pasionați de literatură, artă, pedagogie și, cel mai important, dedicați copiilor. Numeroși actori au fost invitați pentru a sonoriza poezii și fragmente literare. În acest sens, doresc să-l menționez pe regretatul Ion Ungureanu, de asemenea, pe Vitalie Rusu, Nicolae Jelescu, Ninela Cranfil, Petru Hadârcă, Mariana Bahnaru, Nina Vartic, Anatol Durbală și mulți alți actori minunați, vocile cărora se regăsesc în o sută douăzeci de lucrări audio și cinci filme de scurt metraj. Accesați manualul pentru a vă instruii, lecturând, jucându-vă și descoperind o lume fascinantă.

– Ai dispoziție de a citi poezii toamna aceasta? Cu ce versuri ai dori să încheiem acest dialog?

Îmi sună în memorie Glossa lui Mihai Eminescu: „Ce e val, ca valul trece./ Cu un cântec de sirenă,/ Lumea-ntinde lucii mreje;/ Ca să schimbe-actorii-n scenă”…