Republica Moldova, imediat deasupra pragului de sărăcie

Pe doamna Efimia am întâlnit-o pe o stradă din capitală. Vindea flori, nuci, măceș, ceaiuri din plante, mere uscate, conserve de casă și ardei iuți. Toate acestea le crește și culege din propria grădină de lângă Chișinău. Deși a ajuns la vârsta de 75 de ani, ea spune că nu poate sta în casă. Locuitorii din zonă o cunosc deja pe pensionară și cumpără de la ea murături, borș acru sau alte produse, în funcție de sezon.

De la vârsta de 16 ani a început să muncească la „sovhoz”, apoi 42 de ani a lucrat cusătoreasă la Fabrica de cusut Nr. 1 din capitală. Cu toate acestea, pensia ei este de doar 2000 de lei, sumă care nu este nici pe departe suficientă pentru cheltuielile lunare elementare. Din acest motiv este nevoită să iasă în stradă și să vândă ceea ce are. „În curând vine iarna, costurile pentru servicii vor fi mai mari. Pensia este mică. Trebuie cu ceva să mă ocup pentru a putea acoperi cheltuielile lunare”, povestește doamna Efimia.

De la 1 octombrie 2020, pensia minimă pentru limita de vârstă a crescut cu 12 lei, adică de la 1131 de lei la 1143 de lei. Această sumă acoperă doar circa 55% din totalul necesar prevăzut oficial pentru minimumul de existență care în medie pe lună pentru o persoană constituie 2082,7 lei. Având în vedere că la momentul actual puțin sub 700 de mii de cetățeni beneficiază de pensii, majoritatea din ei nu-și permit să procure alimente elementare, vitale pentru viață. Acoperirea costurilor pentru utilități, haine, medicamente este un lux pentru pensionari, persoanele cu dizabilități și familiile social vulnerabile.

Unii pensionari ajung la sărăcie extremă, inclusiv alimentară

Conform indexului mizeriei, care analizează rata șomajului, inflația, creditele bancare și PIB-ul pe cap de locuitor, R. Moldova în 2019 se poziționa pe locul 35 din 95 de țări, fiind plasată cu o poziție mai jos de Federația Rusă și mai sus de India.

„Sărăcia este un fenomen foarte complex și în continuă dinamică, iar nivelul ei este egal cu rezultatul a ceea ce se întâmplă în economie și în politicile de stat, dar și în cel al construcțiilor artificiale, cum ar fi pragul sărăciei. Numărul oamenilor care se află sub un anumit prag de venituri, evident că depinde de înălțimea la care este stabilit acesta. Cu cât mai înalt este pragul, cu atât mai mare este numărul de oameni care ajung sub pragul respectiv”, susține Valeriu Prohnițchi, economist la Expert-Grup.

Principalul criteriu după care se stabilește că o persoană este săracă sau nu în R. Moldova este vârsta. Pentru că vârsta este cea care determină dacă o persoană este economic activă. În special persoanele în vârstă din mediul rural, care trăiesc singure, izolate, abandonate de propriii copii care au emigrat, care locuiesc în localități foarte mici și izolate geografic. Acolo unii pensionari ajung la sărăcie extremă, inclusiv alimentară.

Cine sunt cei mai vulnerabili cetățeni?

Conform indicelui dezvoltării umane, care măsoară speranța de viață, gradul de alfabetizare și educație, standardele și calitatea vieții, bunăstarea adulților și cea a copiilor, ne poziționăm pe locul 107 din 189 de țări. Populația din țările vecine se bucură de un nivel de trai mai favorabil, România fiind poziționată pe locul 52, iar Ucraina pe 88.

Problema bunăstării populației are câteva elemente importante, unul din ele e vulnerabilitatea la sărăcie. Totodată, pentru cetățenii care se află imediat deasupra pragului de sărăcie este suficient un mic șoc climateric, comercial sau economic, ca ei să treacă sub acest prag. Pe lângă sărăcia reflectată în datele statistice, există fenomenul de intrare și ieșire continuă din sărăcie pe parcursul anului.

Există mai multe pături sociale vulnerabile. Majoritatea familiilor cu mulți copii, în special din mediul rural, își obțin veniturile din activitatea agricolă. Familiile dezintegrate, cum ar fi o mamă care își crește singură unul sau doi copii, fiind abandonată de soțul plecat peste hotare sau invers. Într-o situație extrem de dificilă sunt persoanele cu dizabilități fizice, mai ales în gospodăriile casnice unde ambii vârstnici au dizabilități, iar unii chiar stau la pat.

Contribuțiile la bugetul de stat, responsabilitatea cetățenilor și a autorităților

Politicile de stat au o importanță majoră în stabilizarea sistemului, pentru că nu statul e cel care creează locuri de muncă, ci firmele, explică economistul Valeriu Prohnițchi. „Firmele creează locuri de muncă doar dacă au certitudinea că viitorul în țară va arăta cel puțin la fel ca astăzi. Se fac investiții în țări în care guvernul nu schimbă politicile fiscale de la un an la altul, ci înțelege care este situația economică în momentul respectiv și face tot posibilul ca să o corecteze. Deocamdată nu suntem în această situație ideală. Unul din factorii principali de ce firmele nu investesc în R. Moldova este incertitudinea în viitorul țării. Aceasta vine din mai multe cauze – cum va fi în țară peste zece ani, claritatea dinamicii conflictului transnistrean, emigrarea populației și lipsa siguranței că va exista o piață de desfacere pentru firmele care investesc etc.”

Educarea tinerilor începând din instituțiile de învățământ cu referire la importanța plății contribuțiilor la bugetul de stat este necesară pentru a vedea rezultate de lungă durată. „Atunci când tinerii vor ajunge să se angajeze în câmpul muncii trebuie deja să știe că au drepturi de salariați și că inevitabil va veni bătrânețea sau o problemă de sănătate și cineva va trebui să le poarte de grijă. Atunci ei vor aștepta ca statul să-i ajute, să le plătească pensii onorabile, iar spitalele să poată funcționa și să-i trateze. Asta presupune că oamenii de astăzi trebuie să-și plătească impozitele, pentru ca statul de mâine să poată face față unor asemenea circumstanțe nefavorabile”, comentează Valeriu Prohnițchi.

Populația din R. Moldova îmbătrânește și asta creează o povară suplimentară pentru cei care lucrează în prezent. „Subiectul sărăciei este complex și nu poate fi abordat într-o manieră ușuratică, iar politicienii n-ar trebui să umble cu promisiuni deșarte și lipsite de raționament economic. Pe termen lung, pensiile pot fi mărite doar dacă aducem mai mulți angajați în câmpul economic oficial, ca să nu fie plătite salarii în plic, să nu se eschiveze firmele și salariații de la achitarea taxelor”, a adăugat Valeriu Prohnițchi, economist la Expert-Grup, pentru GAZETA de Chișinău.