Dodon economistul și deprecierea leului

708
0

Președintele Dodon a făcut vinerea trecută, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde”, o nouă sugestie pentru Banca Națională a Moldovei. El a afirmat că aceasta „nu procedează corect” în raport cu leul moldovenesc, care ar trebui depreciat „pentru a favoriza exporturile”.

Experți economici, dar și reprezentanți ai opoziției au reacționat, punând sub semnul întrebării calitățile profesionale ale președintelui, economist de profesie.

Explicație „nu ca economist”

Fiind întrebat de ce „cursul la rubla rusească e așa de mic față de leul moldovenesc”, acesta a declarat că va explica „nu ca economist”.

În Federația Rusă, după ce s-a început criza, mai ales în legătură cu toate problemele economice, rubla s-a depreciat, adică a crescut cursul în Rusia. În Moldova, cu regret, cursul a scăzut, adică leul s-a întărit. Asta defavorizează exporturile. Omul cela când vinde un kg de mere în Federația Rusă, dacă îl vindea înainte cu un dolar, să fie mai ușor pentru calcul: acest dolar în Federația Rusă acum este 70 de ruble, când face schimb, el obține pe mere 16 lei, dar anterior putea să obțină 17 lei. Iată de ce pentru noi e important să fie o depreciere a monedelor, o creștere a cursului dolarului față de leu și euro, pentru a favoriza exporturile.

Eu consider că aici Banca Națională, bine, ea e independentă, dar consider că trebuie să depreciem puțin moneda națională pentru a favoriza exporturile și a da un impuls economiei. Cred că BNM aici nu procedează corect, pentru că nu sunt riscuri de creștere a prețurilor, tarifelor la energia electrică, termică”, „a sugerat” șeful statului.

BNM: Cursul valutar e determinat de piață

În replică, Banca Națională a Moldovei amintește într-un comunicat de presă că rata de schimb a leului moldovenesc este determinată de mecanismele pieței, și nu de decizia BNM.

BNM nu prognozează și nu se ghidează de un anumit nivel al cursului de schimb. Principalul obiectiv al Băncii Naționale este stabilitatea prețurilor. Într-un regim de țintire a inflației, băncile centrale utilizează rata dobânzii ca principal instrument al inflației, care de asemenea afectează indirect cursul de schimb. În același timp, BNM monitorizează în mod constant dezvoltarea pieței valutare interne și intervine pentru a preveni fluctuațiile excesive ale cursului de schimb”, subliniază BNM, menționând că în R. Moldova „există un regim variabil al cursului, de aceea nivelul său este determinat de dinamica cererii și ofertei de pe piaţa valutară locală”.

Benefică pentru populație, defavorabilă pentru exportatori

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, de la începutul anului, leul s-a apreciat față de coșul valutar IVM-10 cu aproape 5%, iar față de valutele regionale, aprecierea este mult mai mare, variind de la 20% față de rubla rusească și până la 23,3% față de lira turcească.

El consideră că aprecierea leului este benefică pentru populație, întrucât „creșterile de prețuri sunt reținute, ceea ce în perioade de criză este într-adevăr o salvare pentru cei mai săraci”.

Pe de altă parte, un leu puternic aduce pierderi uriașe exportatorilor, în special celor care exportă produse agricole în Rusia.

Aceștia pierd 20% din venituri anul acesta din pricina cursului de schimb.

Din cauza cursului de schimb, produsele noastre sunt mai scumpe decât produsele fabricate în Turcia și Ucraina cu peste 20%, ceea ce face ca și piața internă să fie suprasaturată cu produse importate”, mai spune Ioniță.

În consecință, explică expertul, avem o situație fără precedent în istoria Republicii Moldova, când politicienii solicită public deprecierea valutei. „Noi am avut zeci de intervenții ale politicienilor și presiuni asupra Băncii Naționale, însă, toate de până acum s-au referit strict la faptul că leul moldovenesc se deprecia puternic. Iar în prezent avem pentru prima dată situația când politicienii presează BNM pentru faptul că leul moldovenesc se apreciază”, susține Veaceslav Ioniță, care nu este categoric de acord cu ingerința politicului în chestiunea schimbului valutar.

De ce se întărește leul

Ioniță susține că sunt câteva cauze care au dus la aprecierea leului moldovenesc. Cererea de valută pe piața valutară, timp de un an, a scăzut cu 200 de milioane de dolari, de la 2,26 miliarde de dolari în iulie 2019  la 2,06 miliarde de dolari în iulie 2020. Scăderea este determinată în cea mai mare parte de scăderea importurilor.

În acest an, acestea s-au redus cu 400 de milioane de dolari, de la 3,3 la 2,9 miliarde de dolari. Scăderea a fost determinată de ieftinirea resurselor energetice și diminuarea consumului populației. „Primul factor este pozitiv, deoarece prețurile mici la resursele energetice ne permit să facem economii de valută, iar al doilea este aparent negativ. Însă, consumând mai puțin, ne balansăm consumul cu veniturile. Respectiv, reducerea importurilor a îmbunătățit parțial balanța comercială a Republicii Moldova și a scăzut puternic cererea de valută conducând la aprecierea leului.

Totodată, economiile populației se fac mai puțin în valută și tot mai mult în lei. Drept urmare, avem o pondere fără precedent, de 70% a creditelor în lei, în totalul creditelor bancare.

În concluzie, economistul menționează că BNM trebuie să acorde mai multă atenție intereselor producătorilor autohtoni, cursul valutar este un instrument puternic pentru creșterea competitivității economiei locale. El recomandă, pe termen scurt, să se intervină și mai activ pe piața valutară (prin infuziuni de lei – n.r.), dar să nu uite de obiectivele sale de bază: temperarea creșterii prețurilor și trecerea de la economia națională bazată pe valută, la o economie națională bazată pe leul moldovenesc.

Cum comentează opoziția

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Dumitru Alaiba, are o replică mult mai caustică la adresa inițiativei lui Dodon.

Da, atunci când cade leul, exportatorii câștigă un plus de profit.

Desigur, dacă ai niște dolari sau euro prin kuliok, vei câștiga de la deprecierea leului. Dar efecte negative sunt foarte, foarte multe, mai ales pentru o țară care importă aproape tot ce consumă. Și, în primul rând, pentru oameni. Costul îl vor suporta cetățenii care și fără asta au venituri extrem de mici în Republica Moldova – una din cele mai sărace și corupte țări din Europa”, spune deputatul.

El amintește că noi nu avem resurse energetice. Importăm gaze naturale, cumpărăm electricitate, iar contractele de livrare sunt în dolari. Și deprecierea leului implică aproape inevitabil tarife în creștere aruncate direct pe spatele fiecărui cetățean.

Prețurile la bunurile de consum – de la banane la haine și televizoare – vor crește pentru că sunt produse de import. Nici prețurile pentru produsele autohtone nu vor fi stabile mult timp deoarece acestea sunt produse cu componente de import, de la energie până la materii prime. Și datoria externă nu e în lei, ci tot în dolari sau euro. Transferată în lei, va fi și ea mai mare.

Scumpiri în lanț vom avea garantat. Salariile oamenilor rămân în lei. Convertite în valută străină, vor fi mai mici. Dacă veniturile oamenilor rămân neschimbate, o asemenea politică propusă de Dodon ar însemna dezastru pentru fiecare familie din Moldova. Iar asemenea fluctuații îi afectează în primul rând pe cei mai săraci, pensionari, oameni cu venituri foarte modeste. Ce soluții are pentru ei? Încă o insultă cu 10 lei majorare la pensii, poate”, concluzionează Dumitru Alaiba.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here