Emblematicul edificiu al Filarmonicii Naționale din Chișinău, ridicat în a doua jumătate a sec. 19, a fost cuprins de flăcări. Incendiul a distrus acoperișul, sălile de concert, scaunele, pianul care valorează peste 150.000 de dolari americani, instrumentele muzicale și biblioteca.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEFilarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a ars aproape în întregime, într-un incendiu devastator, care a pornit de la acoperișul unei anexe. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), zece echipaje cu trei auto-scări și aproape 60 de salvatori și pompieri au intervenit pentru stingerea focului.
Flăcările s-au extins pe o suprafață de circa 3.500 de metri pătrați. După aproape cinci ore de la intervenția pompierilor, incendiul n-a fost localizat, iar salvatorii urmau să lucreze toată noaptea de joi spre vineri. Circumstanțele și cauza producerii incendiului vor fi stabilite în urma unui raport de expertiză, după lichidarea incendiului, informează IGSU.
Victime n-au fost raportate, iar cauza izbucnirii incendiului n-a fost confirmată. Un martor ocular, pe care l-am întâlnit în preajma Filarmonicii Naționale, ne spune că focul a început de la anexa din partea stângă a edificiului, cel mai probabil s-a produs un scurt circuit. „De la anexă a început totul. S-au aprins cablurile. Au venit pompierii, s-au uitat, au înșirat turnurile de apă etc. Nu a avut cine stinge la timp energia electrică, a făcut scurt circuit și s-a dus în sus. Acolo e ars totul. A rămas doar partea din față și primul etaj, inclusiv restaurantul”, povestește un martor ocular.
O lovitură grea pentru cultură
Flăcările au adus prejudicii irecuperabile patrimoniului național. Compozitorul Marian Stârcea, director artistic al Filarmonicii, susține că „Filarmonica n-are valoare. E patrimoniu național. E inestimabil. Irecuperabil. Sala Mică avea cea mai bună acustică. Era fantastică acustica. A ars totul! Am pierdut un patrimoniu adevărat. Scaunele erau speciale, nu absorbeau ecoul. Pianul valorează 150.000 de dolari! Scena e total distrusă. Au ars instrumentele muzicale (viori, violoncel etc.), biblioteca cu partiturile corale, care nu sunt nicăieri”.
Cea mai tristă zi
Tot în fața Filarmonicii l-am întâlnit pe Petre Neamțu, prim-dirijor al Orchestrei de Muzică Populară „Folclor”. Domnia sa mi-a spus că 24 septembrie este cea mai tristă zi din viața sa. „Știu că Sala Mare și Sala Mică au ars total. În rest nu știu ce se întâmplă. Nu-mi permit să intru. Avem aici instrumentele muzicale și toate notele. Noi avem biblioteca noastră, cu partiturile pentru orchestră, din anul 1968. Cea mai mare bogăție a orchestrei. Și dacă arde, atunci e Doamne ferește! Asta-i catastrofă totală. Dacă nu le putem recupera, asta-i catastrofă. Noi program nou putem face, dar asta nu-i ceea ce fost pe parcursul vieții”, mărturisește cu tristețe Petre Neamțu, Artist al Poporului.
Maria Sarabaș, Artistă a Poporului, a activat 25 de ani la Filarmonică. „Am lucrat la Filarmonică în calitate de solistă a orchestrei „Lăutarii”, trei ani, în prima formulă când era Nicolae Sulac director artistic. Apoi, ca redactor literar. Filarmonica a fost inima, creierul intelectual al Basarabiei postbelice. Aici, prin artă, s-au spus lucruri care nu au putut fi spuse direct, politic. Am supraviețuit național și grație Filarmonicii”, ne-a spus la telefon îndrăgita interpretă de muzică populară.
Fondată în 1940, Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” a devenit cea mai importantă instituţie de concert din Republica Moldova, desfăşurând o amplă activitate în muzica academică, populară, muzica uşoară şi jazz.
La Filarmonica Naţională şi-au început activitatea cele mai reprezentative colective, printre care ansamblurile „Joc”, „Fluieraş”, „Lăutarii”, dar și personalităţi notorii ca Serghei Lunchevici, Vladimir Curbet, Nicolae Botgros, Nicolae Sulac, Tamara Ciobanu, Zinaida Julea, precum și cântăreţii Ion Suruceanu, Iurie Sadovnic, Nadejda Cepraga, Mihai Dolgan, Maria Codreanu şi mulţi alţii.
„Clădirea Filarmonicii a fost construită în a doua jumătate a sec. 19, cu funcționalitate de sinagogă”, a declarat, pentru GAZETA de Chișinău, Ion Ștefăniță, directorul Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
