Anual, tot mai mulți tineri părăsesc Republica Moldova pentru totdeauna. Unii merg la studii, alții la muncă, însă toți cu gândul la o viață decentă care le-ar oferi siguranță în ziua de mâine.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEDeși Guvernul încearcă să aprobe diverse strategii, precum „Moldova 2030”, cu scopul de a crește calitatea vieții și a reduce numărul de tineri care pleacă din țară, de a crea locuri de muncă și oportunități de dezvoltare pentru tineri, el nu reușește să se încadreze în termenele și doleanțele tinerei generații.
Am încercat să discut cu mai mulți tineri plecați peste hotare, pentru a afla ce stă la baza deciziilor lor de a emigra și în ce condiții aceștia ar accepta să se întoarcă. Am primit zeci de mesaje, cu istorii despre motivele plecărilor lor. Fiecare din ei are câte o poveste care merită ascultată, mai ales de către autorități. În continuare vor vorbi datele statistice și vocile generației de tineri emigrați.
„Studiile de calitate proastă, corupția din universități, lipsa locurilor de muncă și salariile mici. Din aceste motive am decis să merg la studii în România. Avantajul cel mai mare este că, având o diplomă europeană, poți să emigrezi în alte țări cu un nivel de viață decent. Pentru a reveni înapoi în țară ar trebui să se schimbe, în primul rând, mentalitatea oamenilor, iar odată schimbată aceasta, se va schimba și justiția, și salariile”, explică Daniela Rotaru, studentă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
Circa 137 de cetățeni emigrează zilnic
La începutul anului 2019, în RM locuiau circa 2,68 milioane de cetățeni. În ultimii ani, 2017-2019, locuitorii RM au fost implicați masiv în migrația internațională. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), doar în anul 2017 au emigrat circa 50 de mii de persoane.1
A treia parte din populația țării este reprezentată de tineri cu vârsta de 14-34 de ani, adică 27,7% sau 743,2 mii. Generația de tineri din RM este într-o continuă descreștere. La fel și numărul studenților este în scădere. În anul de studii 2018-2019, erau circa 60,6 mii de studenți, dintre care o treime – la ciclul de licență, cu 35,6% mai puțini decât în anul de studii de licență din 2014-2015.2
„Locuiesc în căminul universității din Timișoara, este mult mai confortabil decât acelea din R. Moldova. Aici studiile sunt de calitate, orarul este flexibil și desigur integrarea în câmpul muncii, care, cu timpul, devine și loc de muncă full time”, constată Ion Covali, student.
„În Moldova, unde o vacanță de vis rămâne doar vis”
„Am 27 de ani, mă aflu în Germania de 3,5 ani. Situația socială și politică m-a alungat din R. Moldova. Aici homofobii și rasiștii răspund penal, oamenii știu să accepte diferențele. Probabil că m-aș întoarce numai dacă aș ști că viitorul copiilor mei ar fi altul decât al meu. Dar asta ar fi posibil doar dacă la putere ar fi persoane educate, care se gândesc la popor, un guvern care investește în educație și medicină”, declară Anișoara Gurschi.
Pentru a reveni în țară nu este suficient să aibă un salariu decent. Tinerilor le este frică de nivelul înalt de corupție, de mentalitatea și stereotipurile societății, de justiția inechitabilă. Sistemul de învățământ este unul din primele cu care interacționează tinerii, acesta fiind evocat drept un motiv de ce preferă să plece. Diferențele dintre diplomele din RM și cele de peste hotare, inclusiv cerințele cadrelor didactice și „notele obținute pentru ochi frumoși”.
„Previziunile pe care le am pentru R. Moldova sunt destul de pesimiste. Am urmărit în decursul anilor numeroase încercări de a schimba ceva și toate au eșuat într-un final, iar situația devenea și mai proastă decât înainte. O mare parte a populației este resemnată, iar pe baricade au rămas cei cu speranța și cei care încă n-au fost suficient de dezamăgiți”, spune Gabriela Răbuș, studentă la Universitatea Națională de Arte din București.
„Sistemul medical este unul dintre cele mai avansate din lume, sistemul educațional echitabil (am avut bursă de 3500$ pe semestru), sistem juridic fără corupție. Aici, dacă muncești, ai ce vedea în portmoneu. Oamenii sunt liberi, pozitivi și nimeni nu-și bagă nasul în oala ta. Nu vreau copiii mei să crească în R. Moldova, unde o vacanță de vis rămâne doar vis. Despre avantajele de trai în SUA se poate scrie o carte”, explică Daniela Danilișin, absolventă a Facultății de Litere din Moldova, care în prezent își face studiile în inginerie dentară în California.
Mai greu, cu mai mult efort, dar împăcați
Migrația internațională a tinerilor aflați în căutarea unor perspective mai bune de viață nu mai este o noutate. În majoritatea țărilor în curs de dezvoltare acest fenomen este într-un proces de amplificare continuă. Departe de persoanele dragi, cu propriile cunoștințe și puteri, încearcă să treacă prin dificultățile lumii de peste hotare. Unii nu reușesc să se descurce, alții rămân și depun efort pentru a face față provocărilor. Din spusele lor, nu totul este atât de colorat precum pare.
Daniela Cosovan, masterandă la Universitatea Tilburg, Olanda, susține că există și partea cealaltă a monedei, dar ieșire din situație este. „Da, există și dezavantaje peste hotare. E mai scump, nu toți își permit. Dar cei care nu-și permit pot lua credite pentru studenți, cu o rată foarte mică, ce pot fi plătite după încheierea studiilor. Mai sunt și probleme lingvistice, dar și astea sunt mai degrabă un avantaj de a învăța o limbă și o cultură diferită. Mă întorc în Olanda, pentru că am primit o ofertă de muncă. Vreau să cunosc și să văd cât mai mult.”
„Olanda m-a învățat să mă accept, să fiu împăcată cu personalitatea mea și să renunț la ideea de a trăi pentru a construi o casă, ori a cumpăra o mașină, ori de a trăi pentru a face bani. Probabil că unul din motivele principale de ce nu m-aș întoarce este pentru că deja am avut experiența de a trăi și a lucra în R. Moldova, unde m-am împiedicat de multe negații. În mediul de la noi te confrunți cu prea multe «nu-uri», iar «nu-urile» și frica de a experimenta mă plictisesc”, afirmă Nicoleta Cîrlig, care învață și lucrează la Universitatea din Utrecht, Olanda.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
[…] de moldoveni au fost concediați temporar sau definitiv. Totodată, tendințele din ultimii ani (circa 137 de cetățeni emigrează zilnic) nu sunt deloc […]