Ospăț pe timp de ciumă

Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru modificarea Legii bugetului de stat pentru anul în curs. O hotărâre în acest sens aprobată în cadrul ședinței Guvernului de miercuri, 1 iulie, prevede majorarea semnificativă a cheltuielilor bugetare deși economia moldovenească va fi lovită de o recesiune de cel puțin 3,1 la sută.

Potrivit vicepremierului Serghei Pușcuța, modificările au scopul să atenueze impactul situației epidemiologice asupra sistemului medical și a populației vulnerabile, mediului de afaceri, precum și consecințele fenomenelor climatice din țară.

Ministerul Finanțelor estimează că veniturile bugetului de stat vor însuma 37,85 miliarde de lei, față de 44,1 miliarde estimate în bugetul inițial la finele anului trecut. Pe de altă parte, cheltuielile au fost majorate de la 51,5 miliarde la 55,076 miliarde de lei. Deficitul bugetar a fost majorat, astfel, de la șapte la 17,53 miliarde de lei (8,5% din PIB). Față de bugetul modificat în luna mai, cheltuielile au fost majorate cu peste 1,273 miliarde de lei, iar veniturile bugetare estimate – cu 52,4 milioane de lei.

Cresc cheltuielile „electorale”

Potrivit modificărilor, cheltuielile pentru protecția socială vor spori cu 489,6 milioane de lei, cele pentru ocrotirea sănătății – cu 428,1 milioane de lei, pentru serviciile de stat cu destinație generală – cu 195,1 milioane de lei și pentru domeniul economic – cu 160,5 milioane de lei.

În particular este vorba despre transferarea de la bugetul de stat a sumei de 466,3 milioane de lei pentru achitarea indemnizației de 700 de lei la 660 de mii de pensionari cu venitul mai mic de 3000 de lei lunar și pentru plata a 3,3 milioane de lei în contul indemnizațiilor pentru urmașii personalului medical decedat, ca urmare a desfășurării activității medicale în lupta cu COVID-19.

De asemenea, la Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală va fi transferată suma de 428 de milioane de lei pentru majorarea salariilor cadrelor medicale cu 30% de la 1 septembrie 2020 și asigurarea acordării sporului personalului de asistență medicală urgentă prespitalicească, antrenat în acordarea asistenței medicale persoanelor infectate cu COVID-19.

Totodată, se propun majorări de la 1 septembrie 2020 cu 30% (+40 mil. lei) a salariilor cadrelor medicale din instituțiile finanțate de la bugetul de stat și a cheltuielilor de personal în instituții de învățământ general (135 de milioane de lei).

Fondul de susținere a producătorilor agricoli va fi majorat cu 100 de milioane de lei, iar Fondul de garantare a creditelor bancare pentru întreprinderile mici și mijlocii gestionat de ODIMM, cu 50 de milioane de lei. De asemenea, proiectul prevede alocarea suplimentară a 50 de milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii antreprenoriale în cadrul a 16 platforme industriale, precum și alocarea a 20 de milioane de lei pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”.

Bani de la UE și bani împrumutați pe piața internă

Potrivit Ministerului Finanțelor, sporirea cheltuielilor și majorarea deficitului va fi asigurată de includerea în buget a asistenței macro-financiare Omnibus din partea Uniunii Europene în valoare de 2,08 miliarde de lei, echivalentul a 100 de milioane de euro și emisiunea suplimentară a Valorilor Mobiliare de Stat pe piața primară în valoare de două miliarde de lei. Totodată, Ministerul Finanțelor estimează că, la finele anului, va avea un sold pozitiv al mijloacelor bănești în valoare de 3,62 miliarde de lei.

Ministerul nu explică și cum va fi obținut acest sold pozitiv. În condițiile în care la finele lui 2019 se estima o creștere economică pentru anul în curs de 3,5-4%, iar Banca Mondială prognoza în mai un declin economic de 3,1% în cazul dacă pandemia COVID-19 ar fi oprită în mare parte până la mijlocul anului în curs. Așa cum jumătatea anului a trecut, iar sfârșitul pandemiei nu se vede, este logic să ne așteptăm la un declin și mai mare. În acest caz, de unde bani pentru a acoperi acest deficit bugetar imens?

Premierul Ion Chicu a declarat că asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului prin modificarea mai multor legi este posibilă datorită creșterilor semnificative ale încasărilor la bugetul de stat. Potrivit premierului, în iunie, veniturile la buget au crescut cu 13% față de aceeași lună a anului trecut, fiind acumulate cu 310 milioane de lei mai mult decât în iunie 2019. „Această evoluție satisfăcătoare a permis să votăm aceste proiecte prin care se acordă suport financiar pentru agenți economici și cetățeni, dar și pentru personalul medical”, a spus Chicu.

După tradiționala întâlnire de luni cu președintele Parlamentului, și prim-ministrul, și șeful statului, Igor Dodon, declara că încasările în creștere permit sporirea cheltuielilor bugetare. „Acest fapt ne permite să revenim la implementarea proiectelor sociale și de infrastructură, inclusiv reparația drumurilor, aprovizionare cu apă și canalizare, susținerea sectorului agrar, a business-ului mic și mijlociu, a parcurilor industriale. Totodată, vom discuta cu Guvernul și despre dublarea salariilor tuturor lucrătorilor medicali, așa cum am convenit anterior”, a subliniat Dodon.

De unde acest „miracol economic” moldovenesc?

Datele Ministerului Finanţelor arată că, într-adevăr, până pe 28 iunie se atesta o creştere cu 274,5 milioane de lei, adică cu peste 9% a veniturilor la bugetul de stat, față de aceeaşi perioadă a anului trecut. Însă această creştere nu e legată de evoluția economică. Potrivit jurnaliștilor de la ModStreet, încă pe 23 martie 2020 Comisia pentru Situații Excepționale a decis amânarea achitării impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător aferent primului trimestru al anului 2020, pentru perioada de până la data de 25 iunie 2020.

În consecinţă, pe 24 şi 25 iunie 2020, încasările zilnice la bugetul de stat au constituit circa 388 de milioane de lei şi, respectiv, 554 de milioane de lei, în timp ce media lunară până la aceste zile de abia ajungea la 120 de milioane de lei.

Al doilea factor care arată că nu e vorba de un „miracol economic” este volumul restituirilor de TVA şi accize, care în luna iunie 2020 (până pe 28 iunie) a fost de doar 195 de milioane de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului 2019 trecea de 285 de milioane de lei.

Fosta ministră de finanțe, Natalia Gavriliță, susține că felul cum prezintă președintele datele economice este inadecvat. „Datele trebuie comparate nu atât cu anul trecut, cât cu angajamentele din bugetul pentru 2020 și noi știm că în acest buget este un deficit de 16 miliarde de lei, care nu are surse de finanțare. De aceea, chiar dacă vin aceste încasări în bugetul de stat din impozitele antreprenorilor, cheltuielile sunt de fapt planificate pentru o sumă mult mai mare. Să te lauzi cu proiecte preelectorale de infrastructură în plină pandemie, când agenții economici dau faliment, activitatea economică este redusă, se pierd locurile de muncă, în lipsă de programe de susținere a locurilor de muncă, a agenților economici și a cetățenilor, mi se pare lipsă de responsabilitate”, spune Natalia Gavriliță, citată de Europa Liberă.