Interconectarea energetică cu România, între vorbe și fapte

1468
0

Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) a publicat recent un comunicat prin care ministrul Sergiu Răilean, exponent al Partidului Democrat, aflat la guvernare împreună cu socialiștii, amintește despre obiectivul strategic al Republicii Moldova de a-și conecta sistemul energetic la cel românesc și, implicit la sistemul european.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

„Interconectarea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova și României este unul din proiectele strategice ale Republicii Moldova privind dezvoltarea sectorului energetic”, amintește acesta într-un comunicat al MEI.

„Diversificarea surselor de furnizare a energiei electrice pe teritoriul Republicii Moldovei prin realizarea interconectării sistemelor electroenergetice cu România și interconectarea sistemului electroenergetic autohton în piața energetică regională a UE este una din prioritățile Ministerului Economiei și Infrastructurii”, continuă în aceeași cheie ministrul.

Presupunând că informația difuzată de Minister este legată de vreo acțiune concretă în procesul de interconectare energetică cu România, am adresat câteva întrebări ministerului, referindu-ne și la Pachetul trei energetic dar și la interconectarea sistemelor de aprovizionare cu gaze naturale.

Am încercat să aflăm când va fi finalizată interconectarea cu rețelele din România și când va fi posibilă la modul real cumpărarea gazului din România sau de pe piața europeană în general prin conducta Iași-Chișinău.

Totodată, am vrut să știm la ce etapă se află Republica Moldova în implementarea Pachetului trei energetic, or anul 2020 e termenul limită pentru implementarea acestuia în sistemul de distribuire a gazelor.

Formal, Pachetul trei energetic este implementat, în realitate, necesită interconectarea cu România

La modul formal, pe partea de energie electrică, Republica Moldova a îndeplinit cerințele pachetului, care prevede separarea furnizorului de energie de distribuitor.

În prezent, energia este importată prin intermediul companiei de stat Energocom și distribuită consumatorilor prin intermediul companiilor de distribuire: RED-Nord și RED Nord-Est în partea de nord a republicii și Premier Energy la centru și sud.

Cu toate acestea, energia electrică este în continuare cumpărată doar din est, în special de la centrala termoelectrică de la Cuciurgan. În prezent, centrala controlată de autoritățile separatiste este singurul furnizor de electricitate în Republica Moldova.

Și asta din cauza că nu există o interconectare fizică cu rețelele din România, care fac parte din sistemul energetic european.

O conectare spre vest ar asigura atât sporirea securității energetice a Republicii Moldova, cât și posibilitatea de a procura energia la prețul de pe piețele europene, deseori mai mic decât cel pe care îl achită în prezent.

Se vorbește de 29 de ani, va fi gata peste patru ani

Despre interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel al României se vorbește de la declararea independenței, adică de aproape 29 de ani, însă fără niciun rezultat real, autoritățile de la Chișinău invocând în permanență lipsa mijloacelor financiare.

Problema a fost soluționată în cea mai mare parte anul trecut, când au fost obținute finanțări, inclusiv nerambursabile, în valoare de 261 de milioane de euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană pentru Investiții au oferit câte un împrumut de 80 milioane de euro, iar Banca Mondială – un credit în valoare de 61 de milioane de euro. La rândul său, Uniunea Europeană a acordat un grant în valoare de 39,94 milioane de euro.

Realizarea proiectului va dura însă până în 2024.  Interconectarea urmează să fie realizată de întreprinderea de stat Moldelectrica, startul construcției fiind planificat abia în 2021-2022 or, deocamdată, s-a reușit doar selectarea consultantului proiectului, compania canadiană Manitoba Hydro International. Aceasta urmează să elaboreze caietul de sarcini, în baza căruia va fi organizată și licitația pentru construcția unei stații de transformare a intensității curentului la Vulcănești și a rețelelor spre Chișinău.

La mijlocul anului 2020, după cum au promis cei de la Moldelectrica, ar trebui să fie gata abia caietul de sarcini. Deși, la modul formal, piața energiei electrice este adaptată cerințelor Pachetului trei energetic, la modul real cerințele acestuia ar putea fi implementate abia în 2024, dacă nu se mai face vreo amânare a interconectării până atunci.

Transgaz: Gazoductul Iași-Chișinău, gata până la finele lui iunie

În ce privește gazele naturale, situația este puțin diferită. Încă în august 2014 a fost dată în exploatare conducta Iași-Ungheni, care însă are o capacitate limitată. Drept urmare , autoritățile de la Chișinău au luat decizia să construiască și o conductă, care să aducă gazul până la Chișinău. Deși finalizarea acesteia era preconizată încă în 2017, aceasta a fost tot amânată și va fi, cel mai probabil, finalizată în anul curent, cel puțin pe partea moldovenească.

Potrivit unui comunicat al Transgaz, compania românească, care efectuează lucrările, acestea sunt în grafic pe toate loturile, termenul de finalizare a conductei fiind semestrul I din 2020. În acest an conducta va fi dată în exploatare, iar Republica Moldova  ar putea importa zilnic până la 1,5 milioane metri cubi de gaze prin intermediul ei. Capacitatea actuală a conductei asigură importul a 550 de milioane metri cubi de gaze anual, peste jumătate din necesarul Republicii Moldova, care a consumat anul trecut 1,01 miliarde metri cubi de gaze, procurate de la Gazprom.

Până în 2021, capacitatea conductei va spori până la 2,2 milioane metri cubi după finalizarea proiectului „Dezvoltări ale Sistemului Național de Transport” în zona de Nord-Est a României, realizat „în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum şi al asigurării capacității de transport spre/dinspre Republica Moldova. Respectiv, conducta va putea transporta 4 până la 6 milioane mc/zi”, potrivit Transgaz.

Deși infrastructura fizică ar permite în acest an diversificarea, cel puțin parțială, a importului de gaze, autoritățile încă nu au asigurat implementarea prevederilor pachetului trei energetic, care presupun ca furnizorul de gaze să fie separat de distribuitor.  Adică compania care importă gaze să fie diferită de cea care le vinde cetățenilor, ultima urmând a distribui către consumatorul final gazele mai multor importatori, implicit ale companiei VestMoldTransGaz, cea care va gestiona conducta Iași-Chișinău după finalizare. La modul practic, Moldovagaz trebuie să se separe în două sau mai multe entități.

În final, deși nu este clar contextul comunicatului Ministerului Economiei, prin care acesta a ținut să ne amintească despre Pachetul trei energetic și sporirea securității energetice, subiectul merită a fi dezvoltat, lucru pe care îl vom face în unul din numerele viitoare.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE