Pe marginea prăpastiei

447
0
Guvernul a adoptat un set de măsuri pentru susținerea businessului. Opoziția spune că acestea sunt insufi ciente
Guvernul a adoptat un set de măsuri pentru susținerea businessului. Opoziția spune că acestea sunt insufi ciente

Autoritățile sting incendiul cu băsmăluța

Cu o economie extrem de deschisă spre exterior, Republica Moldova va resimți din plin impactul crizei economice globale, pronosticată tot mai ferm nu doar de către experții independenți, ci și de oficiali.

Fondul Monetar Internaţional a estimat luni că o „recesiune profundă” în 2020 pe continentul european este o „concluzie inevitabilă”, având în vedere gravele consecinţe economice ale pandemiei de coronavirus.

Într-o postare pe blogul FMI, directorul pentru Europa al organizației, Poul Thomsen, spune că, datorită relaxărilor fiscale, sprijinul oferit de Banca Centrală Europeană şi Mecanismul European de Stabilitate, economiile țărilor UE vor fi protejate relativ de o criză majoră.

El a dezvăluit, însă, că principala preocupare a FMI cu privire la Europa este legată de micile state din afara Uniunii Europene.

„Cu excepţia Turciei şi Rusiei, majoritatea economiilor emergente non-UE din Europa Centrală şi de Est au cerut ajutor de urgenţă de la FMI”, a spus Thomsen, având în vedere și Republica Moldova, care a solicitat un suport de 117 milioane de dolari de la Fond, sumă care ar putea fi dublată la necesitate.

Când vom resimți din plin criza economică?

Criza Financiară Mondială precedentă, din 2008-2009, a ajuns în Republica Moldova destul de târziu. Fiind declanșată de spargerea bulei creditelor ipotecare în Statele Unite la finele lui 2007, aceasta s-a resimțit din plin în toată lumea în 2008, dar în Republica Moldova a ajuns abia în a doua jumătate a lui 2009. Impactul s-a propagat lent, deoarece s-a transferat treptat de la un sector la altul, de la o industrie la alta, de la o țară la alta, astfel încât economiile slab dezvoltate au resimțit-o târziu.

Acum situația este de altă natură. Chiar în țările partenere multe afaceri au fost stopate brusc din cauza introducerii carantinei. Este vorba despre cele mici și mijlocii, în special unde sunt angajați sutele de mii de moldoveni, aflați la muncă în aceste țări și care trimit anual circa un miliard și jumătate de euro, bani care întrețin consumul în Republica Moldova și, respectiv, afacerile din domeniul comerțului și al serviciilor. Iată că aceste sume de bani vor scădea brusc în lunile apropiate.

Unele industrii autohtone, orientate spre export, sunt deja afectate de criză. Industria textilă încă la începutul lunii martie atenționa autoritățile că suportă pierderi enorme din cauza sistării comenzilor din partea partenerilor din China și Italia, la acel moment două cele mai afectate țări de COVID-19.

În aceeași ordine de idei se include și industria automotive. Urmează exporturile de produse tradiționale agroalimentare, care se vor diminua din cauza reducerii cererii pe piețele de desfacere.

Drept urmare, multe întreprinderi nu vor mai avea bani pentru salarii și vor fi nevoite să disponibilizeze angajații. În plus, a fost oprită o mulțime de afaceri micro, mici și mijlocii, orientate spre piața internă.

Cum se va propaga criza în Republica Moldova

Ex-premierul Ion Sturza menționează pe pagina sa de Facebook că algoritmul de propagare din alte țări care „au luat-o înainte” este clar.

„Urmează trei luni de fază acută. După care – minimum șase luni de „lâncezeală”, apatie și disperare. Abia după, dacă nu se va repeta pandemia în toamnă, vom începe încet-încet să ne revenim. Cât va dura până la „normal”, normal însemnând perioada de înainte de criză? În cazul Moldovei – trei ani. Economiile dezvoltate vor începe o recuperare ceva mai devreme – 1-1,5 ani. Economiile emergente (e cazul României) – peste doi ani”, spune el menționând că țările europene vor „sta închise” ermetic încă cel puțin șase luni.

Sturza atrage atenția că cei din business (în special ÎMM) nu trebuie să-și facă iluzii, vor trebui să înghețe afacerile, să concedieze oamenii și să strângă cureaua. Șomerii vor trece în grija statului.

Cei de la guvernare vor trebui să gestioneze concomitent toate crizele și să aibă grijă de cel puțin 200 de mii de șomeri.

Ex-premierul are un apel și către oamenii simpli. „Drămuiți-vă resursele, aveți grijă de sănătatea voastră și a celor din jurul vostru. Astăzi, statistic vorbind, 60% din populație nu au nici un fel de economii, 20% – au maxim pentru o lună”, subliniază el, adăugând că trebuie luate măsuri economice adecvate situației.

Pachetul anticriză al Guvernului

O serie de măsuri în acest sens a fost aprobată la ședința de miercuri a Guvernului. Este vorba de acțiuni fiscale și financiar-bancare pentru susținerea mediului de afaceri, precum și un mecanism de subvenționare a întreprinderilor.

Ele presupun că din bugetul public vor fi subvenționate integral impozitele salariale ale angajaților, a căror activitate a fost sistată, urmare a deciziilor în cadrul stării de urgență. Pentru angajații agenților economici afectați indirect vor fi recuperate 60% din impozitele salariale.

De asemenea, a fost decisă reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru companiile din industria HoReCa.

Sting incendiul cu băsmăluța

Expresia aparține deputatului Platformei Demnitate și Adevăr, Igor Munteanu, care a criticat măsurile aprobate de executiv, fără a consulta Parlamentul, calificându-le mult prea insuficiente pentru criza de proporții ce urmează.

În aceeași cheie s-a pronunțat și ex-premierul Maia Sandu. „Măsurile propuse de autorităţi, în special rambursarea impozitelor pe salarii agenţilor economici care au fost nevoiţi să-şi înceteze activitatea şi creşterea indemnizaţiei minime de şomaj nu sunt suficiente pentru a asigura păstrarea locurilor de muncă”.

„Doar companiile mari, care au resurse să achite salariile, vor beneficia de aceste măsuri. Întreprinderile mici şi mijlocii, care fac plăţi în baza rulajului curent, nu au resurse să plătească nici salarii şi nici impozitele pe ele. Dimpotrivă, va fi mai atractivă concedierea angajaţilor, odată ce indemnizaţia de şomaj o pot primi doar cei care îşi pierd locul de muncă”, a menţionat Sandu.

Ea a solicitat Guvernului să anunţe, în regim de urgenţă, subvenţionarea salariului (plata pentru şomajul tehnic) în cazul întreprinderilor închise temporar în proporţie de 75% din salariul de bază pe o perioada de trei luni, pentru a asigura păstrarea locurilor de muncă şi pentru a preveni falimentarea în lanţ a agenţilor economici pe perioada crizei active”.

„În condiţiile încetinirii activităţii economice şi ţinând cont de prognozele de recesiune economică la nivel mondial, solicităm Guvernului să adopte măsuri urgente şi hotărâte pentru a asigura accesul companiilor la lichidităţi şi pentru păstrarea locurilor de muncă pentru angajaţi.

Opoziția cere realocarea printr-o rectificare a Bugetului, a fondurilor preconizate pentru construcții capitale și reparații de drumuri, adică pentru proiectele electorale ale lui Igor Dodon, către susținerea businessului. Deocamdată, acest apel este ignorat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here