Rușii își fortifică posturile la Nistru

Administrația separatistă de la Tiraspol solicită mai mulți soldați, tehnică și infrastructură militară la podul de la Vadul lui Vodă

Șeful statului, Igor Dodon, a efectuat recent o vizită în cele patru localități situate pe malul stâng al Nistrului – Pohrebea, Coșnița, Pârâta și Doroțcaia – și controlate de autoritățile de la Chișinău. În cadrul acestei „adunări”, după cum au numit-o localnicii cu care am vorbit, locuitorii au reclamat că posturile trupelor pacificatoare și ale vămii transnistrene sunt aglomerate și creează incomodități sătenilor.

„Într-adevăr, lumea din partea stângă a Nistrului nu este mulțumită de posturile astea, mai ales locuitorii satului Pârâta. Chiar la ieșirea din sat, șade postul vamal, mai mergem și dăm de postul cela de pacificatori. Este îngrădit drumul”, protestează o locuitoare a satului Pârâta, raionul Dubăsari.

Vizita președintelui Dodon în Zona de Securitate se înscrie în contextul în care autoritățile moldovenești au emis recent o notă Comisiei Unificate de Control (CUC), solicitând examinarea problemei lichidării posturilor Nr. 9 A (malul drept al Nistrului) și Nr. 9 B (malul stâng) de la Vadul lui Vodă.

Trebuie spus că anume pe acest pod a fost împușcat la 1 ianuarie 2012 Vadim Pisari, 18 ani, originar din Pârâta, Dubăsari, de către un militar rus din forțele de menținere a păcii la același Post nr. 9.

De cealaltă parte, reprezentanții Tiraspolului au reacționat vehement la propunerea autorităților moldovenești, considerând, dimpotrivă, necesară consolidarea celor două posturi cu tehnică, soldați și infrastructură militară.

Mai mulți militari și elicoptere

Copreședintele Comisiei Unificate de Control din partea Transnistriei, Oleg Beleakov, a propus să fie readus în discuție numărul inițial de soldați pacificatori. Cu alte cuvinte, să fie majorat efectivul de la 402 la 2.400 de militari. De asemenea, Beleakov consideră necesară reluarea activității escadrilei de elicoptere.

Urmându-și colegul, așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a mers mai departe cu acuzațiile la adresa Chișinăului.

„După solicitarea de lichidare a acestor posturi pacificatoare în regiunea podului la Vadul lui Vodă, partea moldovenească ar putea să treacă la acțiuni. Amenințările și provocările sunt parte a unei logici comune de acțiuni ale Chișinăului din ultima vreme.”

Potrivit estimărilor lui Ignatiev, aceste „amenințări” la nivelul CUC se înscriu în contextul unei degradări „evidente” în relațiile dintre Tiraspol și Chișinău pe toate direcțiile.

„Nu sunt îndeplinite acordurile din procesul de negocieri, sunt ignorate obligațiile asumate anterior. Chișinăul se retrage din acordurile precedente, nu sunt semnate altele. Rezultatele activității grupurilor de experți sunt aproape nule.”

Soldații ruși sunt pe teritoriul controlat de Chișinău

Fostul reprezentant al Republicii Moldova în CUC, colonelul Serviciului de Informații și Securitate Ion Leahu, ne-a explicat că, de fapt, nu există niciun element nou în toată povestea asta și că autoritățile moldovenești au solicitat și înainte lichidarea posturilor – nr. 9 A și nr. 9 B – de la Vadul lui Vodă.

„Problema constă în faptul că postul cu pricina este amplasat adânc în teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău [Este situat la o distanță de 13 kilometri de linia de demarcație între teritoriul controlat de Chișinău și cel aflat sub jurisdicția Tiraspolului – i.g.]. La alte posturi pacificatoare – de exemplu, Nr. 8, la Dubăsari, Nr. 6, la Gura Bâcului –, soldații pacificatori sunt instalați pe linia de demarcație între forțele legale ale R. Moldova și cele nelegitime ale Transnistriei.”

Fostul oficial consideră că reacția „dezechilibrată” a transnistrenilor dezvăluie de fapt vechea lor intenție – mai precis, a Moscovei – să își sporească prezența militară pe teritoriul R. Moldova.

„Ei [Tiraspolul– n.a.] au profitat de această controversă pentru a se adresa Kremlinului să se revină la efectivul pacificatorilor introdus în 1992 – 2400 de soldați – pentru a asigura pacea la Postul Nr. 9”, ne-a declarat colonelul, precizând că, din punct de vedere tactic, aceste posturi militare – nr. 9 A și nr. 9 B – înconjoară podul de la Vadul lui Vodă.

„E liniște, totul e normal”

Vorbind la telefon cu locuitori din aceste patru sate, nu ne-au semnalat alte probleme în zonă. Angajata Primăriei Doroțcaia, Zaclina Berzan, ne-a declarat că locuitorii satului său nu au exprimat nemulțumiri față de activitatea forțelor pacificatoare.

„Comandamentul lor (al trupelor pacificatoare) este în localitatea noastră. Reprezentanții lor vizitează de două pe săptămână primăria și ne întreabă dacă au fost înregistrate incidente. Locuitorii nu au de ce să fie nemulțumiți dacă e liniște și normal”.

„Nu s-a întâmplat nimic ieșit din comun”, ne-a declarat și Valentina Cataran, angajată a Liceului Teoretic din Coșnița.

Totodată, prin păstrarea acestui post și fortificarea sa în interiorul R. Moldova, cel de la Vadul lui Vodă, adaugă colonelul Leahu, trupele rusești își consolidează prezența în interiorul teritoriului controlat de autoritățile constituționale ale R. Moldova.

„Nu în zadar Tiraspolul susține că localitățile Coșnița, Pârâta, Doroțcaia și Pohrebea sunt ocupate temporar de Republica Moldova.”

Această solicitare a Chișinăului se înscrie în prevederile Acordului de la Odesa, care prevede lichidarea treptată a posturilor pacificatoare și înlocuirea lor cu patrularea mobilă.

Acțiunile Chișinăului se înscriu în prevederile Acordului de la Odesa

Acordul de la Odesa (1998) stipulează demilitarizarea treptată a Zonei de Securitate. În plus, la 13 iulie 1999, copreședinții CUC au adoptat o decizie care prevede ca toate componentele comisiei să întreprindă măsuri concrete în acest sens.

„În cadrul acestei întâlniri la vârf, Cernomîrdin (Rusia), Lucinschi (Moldova), Kucima (Ucraina), OSCE au constatat că situația este calmă și nu necesită efectivul instalat atunci în R. Moldova. Astfel, s-a decis ca R. Moldova și Transnistria să își reducă efectivul până la 500 de persoane, de la peste 1000. La rândul său, Federația Rusă și-a asumat aceeași acțiune”, a relatat fostul membru al CUC, Ion Leahu.

În urma aceleiași întrevederi, adaugă el, a fost suspendată activitatea escadrilei de elicoptere din cauza că Zona de Securitate, care acoperea între 1992 și 1998 spațiul dintre Camenca (nord) și Nezavertailovca (sud) (180 de kilometri), a fost redusă la teritoriul dintre Camenca și Dubăsari (90 de kilometri).

„Prin urmare, având o zonă de securitate atât de mică, nu a mai existat necesitatea folosirii elicopterelor. În privința posturilor ostașilor pacificatori, inițial, au fost peste 60, apoi 47, ca după 20 martie 1998 să se ajungă la 15.”

Liderul separatist de la Tiraspol, Vladimir Krasnoselski, a criticat dur săptămâna trecută activitatea șefului statului, Igor Dodon, și a PSRM în ansamblu, învinuindu-i de faptul că, deși dețin toată puterea, nu își țin promisiunile făcute Federației Ruse.

„Acuzând Chișinăul, inclusiv pe Dodon, de tensionarea situației în Zona de Securitate, Tiraspolul urmărește scopul să majoreze efectivul militar în Zona de Securitate. Dodon poate să propună ce vrea el, însă interesele Rusiei nu se schimbă în Moldova”, a opinat comentatorul politic Anatol Țăranu.