Ultimul as al Rusiei în războiul energetic contra Republicii Moldova

Întreruperea din 1 noiembrie a livrărilor de energie electrică de la Centrala electrică de la Cuciurgan a lovit puternic Republica Moldova, scoțând în evidență faptul că nu putem face față războiului energetic la scară largă, declanșat de Rusia. Pe lângă faptul că au crescut din nou tarifele, afectând și mai mult consumatorii finali, a ieșit în evidență o altă realitate tristă: Republica Moldova nu-și poate asigura independent transportul de energie electrică. Chiar dacă o cumpără din România la prețuri de piață, nu poate aduce la destinație tot necesarul, ocolind regiunea transnistreană.

Miercuri, Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat noile prețuri reglementate pentru energia electrică furnizată consumatorilor. De azi, 4 noiembrie, un kilowatt de energie electrică furnizat de Premier Energy va costa 4,77 lei, iar un kWt furnizat de FEE Nord va ajunge la 4,81 lei. Cu taxa pe valoarea adăugată, care este de 8%, un kilowatt va ajunge să coste 5,15 și 5,2 lei respectiv.

Importăm 100% din energie de pe piața românească

Necesitatea pentru o nouă majorare a tarifelor a intervenit după ce în luna octombrie au fost întrerupte livrările de curent din Ucraina în urma distrugerii a jumătate din sistemul energetic ucrainean de către Federația Rusă și după ce, din 1 noiembrie, au fost sistate livrările de energie electrică de către centrala de la Cuciurgan, pe motiv că nu are suficiente gaze naturale. Drept urmare, Republicii Moldova i-a rămas doar opțiunea să cumpere electricitate de pe piața românească. În România prețul este însă mult mai mare, din cauza că materia primă din care se produce energia este scumpă. Dacă până în octombrie  Republica Moldova primea 70% din necesarul de import de energie de la Cuciurgan la prețul de 63 de dolari pentru un megawatt și alte 30% din Ucraina la prețul de 77 dolari per megawatt, acum prețurile plătite pentru electricitatea cumpărată de pe piața românească, variază între 145 și 390 de dolari pentru un megawatt. Pentru moment nu există niciun acord pe termen mai lung, semnat cu companiile din România, unele din ele având prețuri mult sub cele de piață. Spre exemplu, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, au costuri mult mai reduse de producere, deoarece nu depind de prețul gazului sau al altor combustibili. Totodată, în perioada de iarnă România nu-și poate asigura consumul din surse proprii, fiind nevoită să importe circa 20% din necesar. Deși președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vizitat zilele trecute Bucureștiul, unde cu siguranță a abordat chestiunea livrărilor de energie cu președintele României, nu există semnale că s-ar fi ajuns la vreo înțelegere. Prin urmare, pentru moment, compania moldovenească Energocom continuă să cumpere electricitatea de pe piață la prețuri destul de înalte.

Cum a accesat Rusia pârghia energiei electrice

Întreruperea totală a livrărilor de către Centrala de la Cuciurgan nu a fost anticipată de către autoritățile de la Chișinău, care se așteptau că aceasta va livra curent pe malul drept, deși într-o cantitate mai redusă decât este necesar.

Autoritățile de la Tiraspol motivează sistarea livrărilor prin faptul că Moldovagaz a repartizat regiunii transnistrene mai puțin gaz decât părții din dreapta Nistrului a Republicii Moldova.

Încă la începutul lunii octombrie, concernul rusesc Gazprom, în pofida contractului încheiat cu Moldovagaz, a redus livrările de gaze Republicii Moldova până la 5,7 milioane de metri cubi pe zi. Cantitatea asigură consumul în lunile de vară, însă este tot mai insuficientă pe măsură ce înaintează frigurile. Gazpromul a motivat reducerea prin unele dificultăți de transport prin Ucraina. Motivul nu poate fi însă, luat în serios, deoarece Gazprom are oportunitatea să livreze gazele și prin alt traseu, prin conducta Turkstream, ocolind Ucraina.

În opinia observatorilor politici, livrările de gaze au fost reduse pentru a crea un deficit de energie și a spori nemulțumirea populației față de acțiunile autorităților. Nu întâmplător, una din lozincile Partidului „Șor”, care protestează de aproape două luni în centrul Chișinăului spune: „Dăm jos partidul PAS și vom obține gaz”. Apelul a fost sincronizat perfect cu reducerea livrărilor de gaze.

Totuși, Federația Rusă a ales să folosească altă pârghie energetică pentru a acutiza situația din Republica Moldova, deoarece gazul a început să se ieftinească la bursele internaționale, iar din 1 octombrie s-a schimbat formula prin care Moldovagaz cumpără de la Gazprom. Prin urmare, acum prețul de cumpărare este de circa 820 de dolari pentru mia de metri cubi, pe când în august, se ajungea și la 1400 de dolari. În plus, tarifele la gaz deja au fost majorate și nu mai pot genera un șoc în rândul populației.

Reducerea livrărilor de gaze a fost operată pentru a provoca sistarea livrărilor de energie electrică pe malul drept și aici a intrat în scenă regimul marionetă de la Tiraspol.

Așa cum Moldovagaz a repartizat în stânga Nistrului doar 2,3 milioane de metri cubi de gaze, părții drepte revenindu-i 3,4 milioane, Tiraspolul a anunțat că nu are suficientă energie pentru consumul propriu și nu va mai livra curent pe malul drept.

Este de remarcat că regiunea numără cel mult 400 mii de oameni, pe când partea dreaptă a Republicii Moldova are cel puțin 2,5 milioane de locuitori. În cea mai mare parte gazul este consumat de industria din regiune, în special de Centrala de la Cuciurgan și de o serie de alte întreprinderi energofage, care nu se preocupă de raționalizarea consumului, așa cum practic nu plătesc pentru consumul de energie și gaze. Chișinăul este sigur că gazul repartizat părții transnistrene ar fi suficient pentru populație, dar și pentru producerea de energie, dacă resursele ar fi consumate rațional, așa cum se întâmplă în partea dreaptă, unele întreprinderi energofage de aici fiind chiar închise, deoarece nu sunt rentabile la un preț atât de mare al resurselor.

Ultimul as din mâneca Rusiei

Una peste alta, ruptura s-a produs și s-ar părea că Rusia și-a folosit toate pârghiile de presiune energetică. Tariful la gaz în Republica Moldova a ajuns la 30 de lei per metru cub, iar cel al energiei electrice este de peste cinci lei pentru un kilowatt. În ambele cazuri prețurile de achiziție sunt deja la nivelul celor de pe piața europeană și mai rău nu poate fi, la prima vedere. În acest caz apare întrebarea: de ce mai tolerăm tupeul regimului de la Tiraspol? De ce nu le închidem gazul și nu le retragem licențele comerciale ale întreprinderilor din regiune? Din păcate, Tiraspolul sau, mai bine zis, Federația Rusă mai are un as în mânecă și acesta este decisiv.

Este vorba despre infrastructura energetică. Din cele șase linii de tensiune înaltă, prin care energia electrică ajunge în Republica Moldova, doar una nu trece prin regiunea transnistreană. Este vorba de linia care intră din Ucraina pe la Novodnestrovsk (chiar și linia de tensiune înaltă Vulcănești-Isaccea, cea care ne leagă de România, ajunge la Cuciurgan, de unde energia este repartizată mai departe).

Linia de la Novodnestrovsk poate transporta circa 60%-70% din necesarul de energie al Republicii Moldova, însă există un risc sporit ca ea să fie distrusă în urma bombardamentelor rusești. Nu este exclus că atacul de la Novodnestrovsk de săptămâna trecută a vizat anume acest obiectiv.

Dacă această linie va fi compromisă, rămânem iarăși în totalitate la cheremul regimului separatist de la Tiraspol, chiar dacă vom procura energia din România la prețuri de piață.

Între timp, autoritățile de la Chișinău nu dau nici un semnal că ar intenționa să accelereze construcția liniei Vulcănești-Chișinău, care să aducă energia din România, fără ca să depindem de Tiraspol.