Complexul Hidroenergetic Nistrean al Ucrainei afectează grav Nistrul

Construcţia Complexului Hidroenergetic Nistrean a dus la scăderea numărului speciilor de fitoplancton în Nistru de la 334 în anii 1971–1975 la 225 în 1990–2009. Din cauza modificării regimului termic și hidrologic al apelor Nistrului, s-a redus numărul de specii cu o rezistență scăzută la oscilațiile de temperatură și tot mai frecvent se întâlnesc alge specifice pentru apele reci. Râul Nistru se înnămolește, își pierde capacitatea de auto-epurare și se transformă în lac.

Constatările se conțin în „Studiul impactului social și de mediu al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsk” — „Impactul CHN asupra hidro-biodiversității”. Studiul a fost comandat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD Moldova) și elaborat de un grup de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului, cu sprijinul financiar al Suediei.

Apariţia Complexului Hidroenergetic Nistrean a dus la înnămolirea râului Nistru. A apărut crinul de baltă Butomus umbellatus care formează pe alocuri desişuri extinse, în special pe aria Nistrului de Mijloc. Această plantă preferă anume solurile mâloase.

Au apărut bancuri şi insule de mâl, iar în lacul de acumulare Dubăsari nivelul apelor s-a micşorat. Depozitele de mâl pe alocuri acoperă aproape în totalitate sectoarele de coastă şi, parţial, albia principală a râului.

După construcţia hidrotehnică s-a produs o restructurare considerabilă a componenţei taxonomice a zooplanctonului (reducerea numărului de specii reofile sau care preferă apele curgătoare, şi creşterea celor limnofile, care preferă apele stătătoare), s-au micşorat efectivul numeric şi biomasa acestuia.

Către anul 2018, dezvoltarea cantitativă a zooplanctonului în Nistrul de Mijloc s-a diminuat şi constituia 2200 de exemplare pe metru cub comparativ cu 16100 mii de exemplare pe metru cub în anii 2000–2002 şi 212400 de exemplare pe metru cub — în anii 1950. Fauna de adâncime a râului a fost afectată de construcţia şi exploatarea CHN, astfel s-a atestat scăderea productivităţii principalelor grupe de hidrobionţi (organisme acvatice), care sunt hrană de bază pentru peşti: a zooplanctonului — de 4,6–7,3 ori, a zoobentosului (organisme care trăiesc pe fundul lacului) de 5–6 ori.

Nistrul a pierdut o cantitate însemnată de peşte care vieţuia în albia sa, din cauza dării în exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Pe sectorul mijlociu al Nistrului au dispărut 19 de specii, iar în cel de jos  — 15 specii de peşti. S-a redus efectivul numeric a 44 de specii de peşti, inclusiv al speciilor cu valoare piscicolă, şi a crescut ponderea speciilor de peşti cu ciclu scurt şi de mică valoare, de dimensiuni mici.

O altă cauză a micşorării rezervelor de peşte în Nistrul de Mijloc este condiţionată de caracterul exploatării Complexului Hidroenergetic Nistrean, cu utilizarea în timpul funcţionării doar a apelor adânci, cu mult mai reci decât cele de suprafaţă.

Un studiu comandat de PNUD Moldova dezvăluie o serie de probleme cu impact de mediu major pentru Republica Moldova, în ceea ce privește planurile energetice ale Ucrainei pe fluviul Nistru prin dezvoltarea Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) de la Novodnestrovsk de la granița cu R. Moldova.