„Ne vom pomeni în situația în care nu va avea cine să scrie Abecedarul”

Interviu cu Ion Negrei, cercetător științific la Institutul de Istorie

Protestul angajaților Institutului de Istorie și reacția premierului Ion Chicu deconspiră faptul că evaluatorii Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) au acționat la comanda politică a actualei guvernări. Manifestația publică a istoricilor a scos în vileag ghemul de probleme din sfera științei după ce acest domeniu a fost pus sub control politic.

– Stimate Domnule Negrei, câți angajați ai Institutului de Istorie s-au pomenit disponibilizați în urma respingerii proiectelor de cercetare finanțate prin intermediul Programului de Stat (2020–2023)?

În urma evaluării efectuate de ANCD, un singur proiect din cele trei propuse a fost acceptat. În consecință, din cei 44 de cercetători ai instituției, circa jumătate au rămas în cercetare, având acoperire din finanțarea proiectului, în timp ce mai bine de jumătate din colegi riscă să fie disponibilizați.

Proiectul Implementarea practicilor de gândire filosofică în context socio-cultural al R. Moldova, propus de colegii de la Secția Filosofie, unicul proiect cu tematică filosofică, a fost respins.

Celelalte două proiecte ofertate de Institutul de Istorie aveau ca obiectiv scrierea a cinci volume de istorie a ținutului dintre Prut și Nistru din cele mai vechi timpuri până la momentul de față. Epocile veche, medievală și modernă constituie subiectul de cercetare al proiectului acceptat, iar proiectul care cuprindea Epoca contemporană și cea recentă a fost respins.

Proiectul „Spațiul Pruto-Nistrean în Epoca contemporană: Basarabia, RASSM, RSSM și R. Moldova. Sinteză academică, studii, documente și materiale didactice. Partea II cuprinde evenimentele derulate în acest spațiu începând cu 1918, precedat de procesul de emancipare națională și socială a populației din acest spațiu, Unirea Basarabiei cu România, perioada interbelică, cel de-al Doilea Război Mondial, foametea din 1946–1947, colectivizarea, deportările, sovietizarea, rusificarea, iar din istoria recentă fac parte Mișcarea de renaștere națională, proclamarea independenței R. Moldova, Războiul de pe Nistru. Anume cercetarea acestor subiecte și evenimente a fost respinsă de către experții ANCD.

Evenimente produse în ultima sută de ani în acest spațiu rămân sensibile pentru societatea moldovenească. În linii mari, într-o perioadă cronologică scurtă, asupra acestui spațiu au fost aplicate două modalități de organizare și administrare a societății: modelul firesc, național (românesc) și democratic, și modelul străin de sorginte totalitar-sovietică.

Evident, experiențele istorice respective și-au lăsat amprenta asupra realităților curente. După proclamarea independenței R. Moldova, suntem afectați de o instabilitate politică cronică, problema identitară a devenit subiect de speculații al unor actori politici. Relațiile noastre cu Vestul și Estul au căpătat dimensiuni geopolitice. Cercetarea acestor probleme este de stringentă actualitate, iar concluziile și recomandările istoricilor, cu siguranță, ar contribui la depășirea sincopelor și ar deschide societății o perspectivă de dezvoltare și progres.

Proiectul privind Istoria Contemporană a fost evaluat de trei experți. Este ciudat că doi evaluatori au acordat acestui proiect peste 90 din 100 de puncte, iar al treilea l-a coborât la nivelul de 52 de puncte.

Respingerea celor două proiecte a fost contestată de angajații institutului, numai că reclamațiile noastre nu au fost examinate. De altfel, niciuna din cele 108 contestații depuse de echipele de cercetători de la celelalte instituții de cercetare nu au fost examinate din simplul motiv că la această instituție cu pretenții de expertiză europeană nu există un mecanism de examinare a contestațiilor. Astfel, prin ingerință politică și constrângere economică asupra istoricilor, se aplică interdicția de a profesa meseria.

Bănuielile noastre că evaluatorul cu pricina este executorul unei comenzi politice au devenit certitudine în urma unui comentariu al prim-ministrului despre protestele noastre. Înaltul demnitar a spus că actualul Guvern este dispus să finanțeze proiecte de matematică, chimie, biologie, medicină, dar nu va aloca niciun bănuț pentru niște pseudo-cercetători, angajați în proiecte politice.

O declarație insultătoare și descalificantă pentru un oficial de acest rang. Afară de tratamentul discriminatoriu al unei bresle de cercetare, această aserțiune deconspiră implicarea politicului în evaluarea proiectelor științifice, dezvăluie felul în care s-a procedat la organizarea și desfășurarea pretinsului concurs de proiecte.

Subliniez că cele două proiecte ale Institutului de Istorie au fost respinse în contextul în care actuala guvernare, în frunte cu șeful statului Igor Dodon, desfășoară ample acțiuni cu tentă propagandistică referitor la evenimentele ce se pliază pe subiectul de cercetare a evenimentelor ce s-au produs în acest segment cronologic.

Prin urmare, cercetarea științifică, obiectivă a procesului istoric ar putea prejudicia proiectul politic al actualei guvernări.

Sub patronajul președintelui a fost format un centru de propagandă, care a produs filme, a organizat conferințe, simpozioane, a editat tot felul de literatură cu conținut kominternist.

Cele trei volume de istorie a Moldovei pe care le afișează pretutindeni Dodon sunt un produs propagandistic. O asemenea modalitate de abordare a problemelor menține societatea într-o situație de derivă și confuzie permanentă. Doar adevărul rezultat în urma cercetării științifice poate servi temei pentru o dezvoltare durabilă.

– Situația precară din domeniul științei este o consecință a reformei inițiate de fosta guvernare democrată.

Într-adevăr, situația în care s-a pomenit domeniul cercetării și inovării în R. Moldova este rezultatul destructurării Academiei de Științe ca instituție de coordonare a cercetării, acțiune întreprinsă de guvernarea democrată în 2017.

Trecerea domeniului cercetării în gestionarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a paralizat actul cercetării. Conștient de impactul nefast al acestei întreprinderi necugetate, colectivul de cercetători de la Institutul de Istorie s-a pronunțat împotriva acestei reforme păguboase.

În demersurile noastre către Președinție, Parlament și Guvern am semnalat riscurile iminente ale unei asemenea întreprinderi, care s-au adeverit.

Faptul trecerii cercetării și inovării sub control politic este un lucru foarte grav. Prima experiență de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de cercetare a demonstrat că ANCD este o instituție aflată totalmente sub control politic.

Această structură a rebutat proiecte și ale altor colective de cercetători. Instituții întregi, cu tradiție de cercetare, școli de cercetare autentică riscă să dispară.

Menirea istoricilor este să ofere o tratare științifică a trecutului istoric. Într-un stat liber, nimeni nu este în drept – nicio persoană oficială, inclusiv șeful statului – să definească adevărul istoric.

În cercetările noastre ne călăuzim de principiul că istoria nu este sclava actualității. Istoricul nu aplică trecutului scheme ideologice contemporane și nu introduce în evenimentele din trecut sensibilitatea de azi. Acțiunile actualei guvernări contravin Constituției, Declarației de Independență, act care marchează punctele cardinale ale istoriei noastre.

– Care este starea de spirit din comunitatea academică?

Acțiunea de protest din fața Guvernului a fost organizată recent de Sindicatul „Știința”, cu sprijinul Federației Sindicale a Educației și Științei din Moldova.

Am înaintat guvernării o serie de revendicări, printre care abrogarea pretinsei reforme, revenirea instituțiilor de cercetare în gestiunea financiară a Academiei de Științe, revenirea la finanțarea instituțională a colectivelor de cercetători, reluarea activității instituțiilor de cercetare în componență deplină. Prin păstrarea unei autonomii academice, căutăm să păstrăm cercetarea în făgașul ei firesc.

Din păcate, în momentul de față cercetarea științifică este într-o stare dezastruoasă, colectivele de cercetători riscă să se destrame. În curând, ne vom pomeni în situația în care nu va avea cine să scrie Abecedarul.