Amenzi de zeci de mii de lei sau închisoare pentru nerespectarea măsurilor antiepidemice

Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede înăsprirea sancțiunilor pentru răspândirea bolilor epidemice. Documentul a fost prezentat de ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, și prevede modificarea Codului Penal, prin ajustarea sancțiunilor prevăzute în articolul 215 al legii, precum și a Codului Administrativ.

Astfel, nerespectarea măsurilor de prevenire și combatere a bolilor epidemice va fi sancționată cu amenzi de până la 50 de mii de lei sau cu trei ani de închisoare. Documentul urmează să fie votat de Parlament pentru a putea fi pus în aplicare.

„Proiectul de lege respectiv a fost elaborat în contextul luptei cu noul coronavirus și vine să consolideze capacitățile juridice ale instituțiilor statului de a lupta cu acest flagel și de a le atribui acelor instituții să acționeze prompt și dur, mai ales în raport cu persoanele care se comportă cu rea-credință și, în loc să respecte regulile de carantină și de neîntrunire în spațiile publice, ies din casă și destabilizează situația”, a precizat Fadei Nagacevschi.

Totodată, vor fi sancționate persoanele care nu vor respecta măsurile de prevenire a bolilor epidemice, vor prezenta informații false sau incomplete sau vor refuza să completeze cu datele necesare fișele epidemiologice.

Sancțiunile se împart în felul următor:

Pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, se sancționează cu amendă de la 450 la 500 de unități convenționale (22.500-25.000 de lei) aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 1000 la 1500 de unități convenționale (50.000-75.000 de lei) aplicată persoanei juridice.

Pentru prezentarea intenționat falsă sau incompletă a datelor ori refuzul de a prezenta datele necesare completării fișei epidemiologice se sancționează cu amendă între 22.500-25.000 de lei.

Totodată, faptele care au cauzat  din imprudenţă  vătămarea gravă sau medie a sănătăţii sau decesul persoanei riscă până la 7 ani de închisoare.

Membrii Executivului au operat modificări și în Legea privind Supravegherea de Stat a Sănătății Publice, atribuindu-i Comisiei Extraordinare pentru Sănătate Publică dreptul de a suspenda întrunirile sau evenimentele la nivel național și în unitățile teritorial- administrative, în baza propunerilor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Au fost operate modificări și în Legea privind datele cu caracter personal, astfel încât „comisia să aibă mâinile dezlegate, atunci când lucrează cu datele personale, mai ales când e vorba de sănătatea publică, atribuindu-i toate competențele necesare. Desigur Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal a avut obiecții, dar noi nu suntem în situația când putem să ne permitem să riscăm cu sănătatea publică”, a menționat în final ministrul Justiției.

Amintim că mii de fișe epidemiologice au fost completate greșit sau cu date false, creând dificultăți autorităților în procesul de identificare a persoanelor revenite din țările cu focar de COVID19.

Notă: Boala epidemică reprezintă acea maladie infecțioasă a omului, cu capacitate de răspândire rapidă în mijlocul populației, care se manifestă prin stare clinică gravă, rată înaltă de mortalitate și care este astfel catalogată de Regulile Medico-Sanitare Internaționale.

Pericolul de contaminare/transmitere a bolii epidemice trebuie să fie unul real, și nu imaginar. Mai mult, pornind de la caracterul și specificul bolilor epidemice demonstrarea existenței punerii în pericol a sănătății publice poate fi făcută prin toate mijloacele de probă existente, fiind ajustate la fiecare caz individual.

De exemplu: persoana care a fost plasată în carantină la domiciliu și a ignorat regimul staționar, a mers în locuri aglomerate (de exemplu: piețe, mijloace de transport public, centre comerciale etc.) constituie un pericol real de contaminare a celor din apropierea sa.

Un alt exemplu de pericol real ar fi: nerespectarea regulilor de comportament stabilite pentru pacient în instituția medico-sanitară, precum și recomandările medicului în perioada tratamentului staționar (de exemplu: părăsirea instituției medico-sanitare etc.).