Gheorghe Budeanu: „Ar fi foarte bine dacă Mitropolia Basarabiei ar putea să difuzeze această carte și prin intermediul bisericilor care țin de Mitropolia Moldovei”

La 1 decembrie 2023, de Ziua Națională a României, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău a avut loc lansarea volumului I al lucrării „Mitropolia Basarabiei: Istorie și Tradiție. Culegere de documente și materiale”. Volumul conține aproape 700 de pagini, următoarele două volume urmând să apară.

La lansarea importantului volum au participat oameni de știință și cultură, scriitori, intelectuali și, desigur, preoți de la Mitropolia Basarabiei, încântați să intre în posesia unei cărți căreia îi simțeau lipsa în procesul de afirmare a credinței strămoșești, valorilor naționale autentice, adevărului istoric despre poporul român și ortodoxia lui. 

 Lansare organizată de Ziua națională a poporului român

Moderatorul evenimentului, Marin Butuc, locotenent-colonel, doctor conferențiar, șef de secție la Agenția pentru știință și memorie militară, a menționat că volumul respectiv este unul relevant din perspectivă cognitiv-științifică.

„Volumul reprezintă o culegere de documente în care este reflectată întreaga tradiție bisericească la nivel de organizație pe tot parcursul anumitor perioade și epoci. Nu întâmplătoare a fost și ziua  de lansare a volumului – Ziua națională a poporului român, zi în care se împlinesc 105 ani  de la Marea Unire a principatelor. Această zi reprezintă aspirațiile de veacuri ale tuturor românilor, tendința de unitate națională, fiind și o zi a recunoștinței pentru cei care și-au jertfit viața pentru acest ideal.

Întregul parcurs al acestei aspirații de unitate națională s-a realizat în biserică și prin biserică. Volumul pe care îl lansăm astăzi întrunește o culegere de documente care vin să reprezinte acest parcurs. În el vedem tradiția de tipărire, inovațiile introduse de diaconul Coresi la 1559, finalizate la 1581. De atunci s-au pus bazele veșmântului lingvistic al cultului ecleziastic. Ceea ce s-a realizat ulterior se bazează pe tradiția pe care a pus-o biserica la nivelul limbii naționale și al culturii. „Cazania” lui Varlaam, cărțile artistice ale lui Dosoftei, totul s-a realizat pe baza tradițiilor stabilite de biserică.

Ulterior, cunoaștem unificarea limbii române prin Biblia de la București în1688, retipărirea cărților în limba română pe la 1750. Desigur, sub influența curentelor iluministe europene, a început procesul de afirmare identitară. După anumite rătăciri, apare o carte importantă – Gramatica de la 1824, definitivată artistic în 1881. Așadar, este un parcurs care s-a realizat în biserică și prin biserică”, a spus Marin Butuc.

Înalte distincții pentru cei care au contribuit la apariția volumului

Protoiereul Valeriu Matciac a salutat apariția volumului de documente importante spunând  că ele exprimă adevărul despre continuitatea noastră în acest spațiu. Totodată, protoiereul a înmânat din partea Mitropoliei Basarabiei înalte distincții de apreciere a meritelor celor care au contribuit la apariția volumului de documente respectiv:

Ordinul „Ștefan cel Mare și Sfânt” de gradul 1 – Doctorului în drept Mihai Tașcă;

Ordinul „Ștefan cel Mare și Sfânt” de gradul 2 –  Academicianului Andrei Eșanu;

Ordinul „Ștefan cel Mare și Sfânt” de gradul 3 –  istoricului Tudor Ciobanu,

Ordinul „Ștefan cel Mare și Sfânt” de gradul 3 –  istoricului Eugen Cernenchi.

De asemenea, au fost înmânate distincții de vrednicie profesorului universitar, doctor habilitat în istorie, Ion Șișcanu, profesorului universitar, doctor habilitat în drept, Elena Aramă, redactorului Gheorghe Budeanu, tehnoredactoarei Galina Budeanu, profesorului universitar, doctor inginer Ilie Popa, Doctorului în istorie Marin Butuc, editoarei Nadea Potângă,  prof. Rodica Popa.

„A fost realizarea visului de aur spre care au pășit voievozii noștri”

Academicianul Andrei Eșanu, recenzent și prefațator al volumului lansat, a apreciat înalt evenimentul pentru faptul că a fost organizat de ziua când celebrăm cea mai mare sărbătoare a românilor, Unirea care s-a produs la 1918, când toți românii au ajuns să trăiască într-un stat național unitar.

„A fost realizarea visului de aur spre care au pășit voievozii noștri. Țara s-a reîntregit în hotarele ei firești, începând din vechea Dacie și terminând cu zilele noastre. Au gândit foarte frumos cei care au decis să organizeze evenimentul în această zi. Merită tot respectul cei care au pus umărul la apariția volumului, pentru că, într-adevăr, este o muncă titanică. În mod deosebit, apreciem contribuția lui Mihai Tașcă, cel ce a știut cum să adune în jurul său un colectiv de profesioniști, care ne dau o întreagă istorie documentară a bisericii ortodoxe române și, nu în ultimul rând, apreciem contribuția inimosului editor Adrian Potângă”, a menționat Andrei Eșanu.

Andrei Eșanu a mai vorbit despre rolul anumitor personalități în dezvoltarea istorică și religioasă a poporului român, aducând exemplul lui Filip Moldoveanul, stabilit la Sibiu, moldovean care a tălmăcit anumite părți din Noul Testament și le-a tipărit înaintea lui Coresi.

„Intelectualitatea noastră, așa cum este ea, foarte modestă, a pus umărul la răsturnarea celei mai odioase dictaturi din istorie, dictatura sovietică. Fără efortul intelectualilor care ai scris zeci și sute de materiale contra acestei dictaturi, fără efortul oamenilor simpli care au protestat în Piața Marii Adunări Naționale nu ar fi fost posibil nici evenimentul de astăzi.

În acest volum se face o frumoasă întregire a tuturor documentelor istorice care, puse laolaltă, fac un tot întreg și dau o reprezentare mult mai clară a trecutului nostru istoric”, a subliniat Academicianul Eșanu.

„Contribuția colectivului de cercetători suplinește osteneala pe care trebuia să o aibă preoții”

Jurnalistul și scriitorul Gheorge Budeanu, redactor al cărții, a ținut să aprecieze rolul important al lui Mihai Tașcă în coordonarea și editarea la Chișinău a mai multor cărți importante, între care „Dezmembrarea României”, „Basarabia, pământ românesc” ș.a. „Are Mihai Tașcă un har deosebit, menționat și de antevorbitorii mei, cel de a aduna oameni care știu să muncească, care știu să facă ceea ce-și propun și realizează ceea ce doresc. Ar fi foarte bine dacă Mitropolia Basarabiei ar putea să difuzeze această carte și prin intermediul bisericilor care țin de Mitropolia Moldovei”, a declarat Gheorghe Budeanu.

„Acest volum vine să elucideze realizări istorice care rămâneau în umbră, scoțând totodată în evidență probleme cu care se confrunta biserica în diferite perioade. Aceste documente, care nu pot fi contestate sau șterse din memoria noastră, vin să elucideze și anumite probleme sociale, din învățământ și din cultură. Contribuția colectivului de cercetători suplinește osteneala pe care trebuia să o aibă preoții. Așteptăm și celelalte volume și ne interesează în mod deosebit perioada anilor 1940-1944. Pentru că ni se spune că Biserica ortodoxă română ne-ar fi abandonat, iar Biserica ortodoxă rusă a avut grijă de noi și a preluat Eparhia Chișinăului…

Știm că nu este ușor să lucrezi în arhivă, este o muncă enormă, iar pentru noi, preoții, apariția acestui volum este deja o mare ușurare”,  a afirmat Viorel Cojocaru, preot la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. 

„Poporul nostru este și s-a născut român„

Preotul Nicolae Crețu a amintit două fraze sacramentale, a poetului național Mihai Eminescu și a  istoricului român Ioan Aurel Pop, președinte al Academiei Române. „Dacă Eminescu zicea că Biserica ortodoxă este mama poporului român, Ioan Aurel Pop, peste atâta timp, spune că nu putem face o disociere între istoria poporului român și istoria bisericii române, căci dacă am scoate istoria bisericii din istoria poporului român, am rămâne fără nimic, adică fără istoria românilor. Noi, preoții, ne bucurăm de aceste documente valoroase, pentru că putem demonstra că adevărul este de partea noastră. Nu a început istoria Basarabiei nici la 1812, nici măcar la 1992. Poporul nostru este și s-a născut român. Așa cum zicea și Mihai Eminescu: „Când zic român, zic creștin, când zic creștin, zic român”. Românii sunt un popor care a muncit mult, a creat valori prin fapte, nereușind tot timpul să scrie. Prin cărțile pe care le scrieți, dumneavoastră recuperați timpul, memoria istorică, ne reabilitați în fața celor care au apărat credința. Ne facem și noi, preoții, datoria, dar dumneavoastră sunteți cei care lucrați cu cuvântul, cu documentul și cu textele exacte”, a afirmat Nicolae Crețu.

Doctorul în drept Mihai Tașcă, coordonator și redactor științific al proiectului, în discursul său extrem de laconic a mulțumit celor prezenți pentru participare si pentru cuvintele de laudă spuse. „După atâtea cuvinte de laudă, nu-mi rămâne decât să vă spun că vor urma și volumele II și III. Vreau să vă mulțumesc pentru faptul că ați participat la acest eveniment și să vă asigur că la anul ne vom întâlni la lansarea unui alt volum. După o oră de discuție, eu cred că nu mai am ce adăuga. De fapt, aș mai avea, dar mi-ar trebui încă vreo două ore”, a pus punct discuției Mihai Tașcă.