Am avut un an dificil, urmează altul și mai greu

După o creștere economică fulminantă de aproape 14 la sută în 2021, toate proiecțiile economice recente arată că Republica Moldova va încheia anul curent cu o recesiune de trei-patru la sută și o inflație de circa 29 la sută.

Anul care iată că ajunge la final este, fără îndoială, cel mai dificil din ultimii douăzeci de ani, fiind marcat de războiul fără compromisuri din Ucraina, cu toate consecințele acestuia, inclusiv pierderea parțială sau completă a piețelor de desfacere tradiționale din est și scumpirea fără precedent a resurselor energetice.

Aceasta din urmă a provocat cele mai mari dificultăți fragilei economii moldovenești, lipsită de resurse energetice proprii. Populația a resimțit foarte acut aceste scumpiri, date fiind veniturile extrem de mici, Guvernul fiind nevoit să compenseze masiv cheltuielile populației. Din lipsă de resurse interne, autoritățile au recurs la împrumuturi externe masive pentru a susține aceste finanțări. Chiar și așa, sărăcia nu i-a permis Republicii Moldova să rupă dependența de resursele energetice rusești sau de cele din regiunea separatistă transnistreană, care, până la urmă, reprezintă aceleași interese expansioniste și imperiale ale Federației Ruse.

Intrăm în anul nou cu o recesiune de 3-4% și o inflație de 29%

Așa cum malul drept al Republicii Moldova cumpără energia regiunii separatiste, aceasta reușește la limită să se mențină pe linia de plutire. Chișinăul a menționat că dacă ar admite prăbușirea economică a regiunii, ar trebui să soluționeze o criză umanitară iminentă în acest caz, iar, pentru moment, nu are soluții în acest sens. Până la urmă, menținerea status-quo-ului regiunii transnistrene este o soluție de moment, iar prăbușirea economică a regiunii este foarte probabilă în continuare.

Astfel, intrăm în anul nou cu o recesiune de trei-patru la sută, o inflație de 29 la sută, cu vulnerabilități majore în ce privește securitatea energetică și cu riscul unei prăbușiri a economiei transnistrene, urmate de o criză umanitară, ce ar cădea pe umerii fragili ai Chișinăului.

În plus, pentru a face față cheltuielilor majorate pentru anul viitor, în condițiile unei activități economice insuficiente și ale unei creșteri economice estimate a fi de doar două la sută, guvernul urmează să se împrumute masiv în anul care vine. În 2023, deficitul bugetului va ajunge la 18,5 miliarde de lei sau 6 la sută din PIB, bani care urmează a fi împrumutați în cea mai mare parte de peste hotare. Deoarece pe piața internă finanțarea este extrem de scumpă după ce Banca Națională a majorat rata de politică monetară la un nivel de peste 20 la sută.

Îndatorarea masivă a guvernării este explicată prin necesitatea menținerii cât de cât a puterii de cumpărare a populației, pentru a nu admite sărăcirea și mai puternică.

Rata sărăciei absolute e în creștere în 2022

Dacă în 2022 inflația medie anuală va atinge 29,5%, și alți factori de influență vor rămâne constanți, atunci numărul persoanelor ce trăiesc zilnic cu mai puțin de 5,5 dolari sau cu 53,6 lei moldovenești, va crește cu 19,7 la sută față de nivelul înregistrat în 2021. Astfel, rata sărăciei absolute urmează să crească, estimativ, de la 24,5% în 2021 la circa 27% în 2022.

Tendința urmează să continue și în 2023, când va fi înregistrată o inflație medie de circa 14-15%. Deși mai redusă față de 2023, inflația va rămâne destul de înaltă, aprofundând sărăcia. Creșterea ratei sărăciei urmează să pună presiuni adiționale pe sistemul finanțelor publice, agravând problema deficitului bugetar.

Altfel spus, pentru ca oamenii să-și poată plăti facturile și să-și procure strictul necesar, Guvernul va trebui să aloce compensații masive. Menținerea puterii de cumpărare a populației va ține și companiile pe linia de plutire, fiind evitată o falimentare în lanț a acestora.

Cea mai mare problemă a anului care vine este, însă,  continuarea războiului din Ucraina, care iată că se transformă într-o conflagrație de lungă durată. Din această cauză, și prețurile resurselor energetice vor rămâne în continuare la niveluri ridicate, iar o bună parte din banii pe care Guvernul îi va oferi sub formă de compensații populației va ajunge în contul companiilor ce vând resurse energetice Republicii Moldova. Pe de altă parte, populației îi vor rămâne destul de puțini bani pentru alte cheltuieli, care să revigoreze alte piețe și alte industrii. Prin urmare, economia reală, companiile moldovenești vor fi ținute la limita supraviețuirii. 

Se va acutiza fenomenul emigrării businessului

Situația este agravată în cazul companiilor și de creditele care vor rămâne și anul viitor destul de scumpe. Finanțarea scumpă plus incertitudinea din Ucraina vecină vor frâna, cel mai probabil, investițiile companiilor în dezvoltarea afacerilor, deși Guvernul a scutit de impozit veniturile reinvestite ale agenților economici.

Chiar este de așteptat acutizarea fenomenului emigrării businessului, în țări unde există mai multă certitudine și condiții mai lejere pentru activitate în aceste vremuri dificile. Într-un final, lipsa cvasitotală a unor programe complexe de susținere a mediului de afaceri, se va transforma într-o problemă gravă pe termen lung, or, odată plecat, businessul este foarte greu de readus înapoi. Iar plecarea businessului înseamnă locuri de muncă închise, emigrarea forței de muncă active, îmbătrânirea populației și deficite tot mai mari la fondurile de pensii.

Nu mai vorbim despre faptul că emigrarea businessului nu cade deloc bine pe fundalul creșterii datoriei de stat, care, până la urmă, tot din impozitele și taxele plătite de companii este achitată.

Pe lângă toate aceste așteptări sumbre, există și unele speranțe că anul nu va fi chiar atât de dificil, grație unor condiții climaterice mai bune decât în anul curent. Economia extrem de subdezvoltată a Republicii Moldova continuă să depindă în mare parte de agricultură, iar condițiile climaterice prielnice și o recoltă bogată ar putea îmbunătăți evoluția economică.

Una din provocările esențiale ale guvernării vor fi alegerile locale din toamna 2023

În fine, Republica Moldova nu este singură în fața acestor probleme. Statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, obținut în acest an, îi oferă șansa să acceseze fonduri de la UE, iar pe plan internațional există o mare susținere pentru guvernare și președinta Maia Sandu. Guvernului nu-i rămâne decât să îndeplinească cât mai repede condițiile pentru începerea procedurilor de preaderare. În plus, oricât de greu i-ar fi Republicii Moldova, tot timpul îi este alături România, care a demonstrat inclusiv în acest an că este gata să susțină fără întârziere statul din dreapta Prutului, chiar dacă acesta nu răspunde tot timpul cu aceeași bunăvoință.

Cu siguranță, una din provocările esențiale ale guvernării vor fi alegerile locale din toamna anului viitor, în care opoziția prorusească nu va ezita să folosească situația grea a economiei și a populației în campania electorală pentru a diaboliza cursul european, trasat de actuala guvernare.

Pentru a trece peste aceste provocări Guvernul nu are altă soluție decât să consolideze încrederea părții prooccidentale și democratice a populației, pierdută parțial în acest an din cauza deficiențelor de comunicare și a lipsei unor lideri puternici ai partidului de guvernare atât în Parlament, cât și în Guvern. Urmează de văzut dacă partidul de guvernare va renunța la comportamentul său egoist manifestat în anul curent și se va deschide pentru colaborare întregii societăți ca să înfrunte cu succes problemele ce urmează.