Un buget de stat profund social, ce neglijează interesele businessului

366
0

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 a fost votat luni în prima lectură de către 54 de deputați după ce miercurea trecută a fost aprobat de către Executiv. Potrivit ministrului Finanțelor, Dumitru Budianschi (foto), documentul a fost elaborat în condițiile unor situații fără precedent din anul curent: criza energetică, criza economică și cea a refugiaților, condiții climaterice nefavorabile, dar și în contextul unor procese inflaționiste cu impact pronunțat asupra bugetului.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

„Bugetul propus reiese din nevoia de a depăși crizele ce ne așteaptă în 2023. Se estimează o descreștere a Produsului Intern Brut în anul curent cu 3%. Aceste circumstanțe au determinat concentrarea nu doar pe măsuri de redresare economică pe termen scurt, ci și pe reforme pe termen lung care să genereze resurse de creștere durabilă”, spune ministrul.

O creștere economică de 2%, o inflație de 15,7%

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 se bazează pe o creștere economică de 2% și pe nivelul inflației medii anuale de 15,7%. Pornind de la acești indicatori, cei de la Finanțe au calculat că în anul 2023 veniturile bugetului de stat vor constitui 64,9 miliarde de lei, cu 9,3% mai mult decât venitul precizat în anul curent. La rândul lor, cheltuielile vor fi de 83,2 miliarde de lei, mai mari cu 12,5%.

Potrivit lui Budianschi, deficitul bugetului de stat de 18,3 miliarde de lei va fi acoperit atât din surse interne, cât și din cele externe. Taxa pe valoare adăugată este cea mai importantă sursă de venit, peste jumătate din tot volumul. Intrările din granturi la bugetul de stat în anul viitor se prevăd în mărime de 5,5 miliarde de lei, ceea ce constituie 8,5% din totalul veniturilor.

Principalele cheltuieli – de ordin social

Principalele cheltuieli care s-au regăsit în proiectul bugetului pe anul 2023 sunt acordarea compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie, cu un fond de reducere a vulnerabilității energetice în volum de cinci miliarde de lei, acordarea sporului lunar pentru bugetari în mărime de 1300 lei, acordarea plății compensatorii persoanelor ale căror salariu lunar va fi mai mic de 4000 lei, compensații pentru beneficiarii programului Prima Casă. De asemenea, vor fi majorate normele financiare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ, vor fi majorate bursele elevilor, studenților și sportivilor, va fi susținută activitatea teatrelor, a circului și a organizațiilor concertistice.

18% din buget vor merge la plata datoriilor

În anul 2023, vor fi derulate 154 de proiecte finanțate din surse externe, în valoare de 4,5 miliarde lei.

Potrivit ministrului Budianschi, datoria publică se estimează să urce anul viitor la nivelul de 39,7 la sută din Produsul Intern Brut.

În acest context, expertul economic Veaceslav Ioniță subliniază că cel mai neplăcut antirecord al bugetului pentru 2023 este întreținerea acestei datorii, dat fiind faptul că circa 5,5 miliarde de lei reprezintă cheltuieli bugetare doar pentru plata dobânzilor la credite.

„18% din veniturile bugetului de stat pentru 2023 vor merge la plata dobânzilor și datoriilor. Costurile cu dobânzile la credite au crescut brusc din 2016, când Guvernul a preluat garanțiile oferite la jaful bancar. Apoi au urmat ani de izolare externă, iar deficitul bugetar în cea mai mare parte era acoperit din bani interni, mai scumpi. Acum plătim și această poliță”, menționează expertul.

Potrivit lui Ioniță, dacă în anii precedenți împrumuturile de pe piața internă erau luate la o dobândă de 5% anual, anul viitor dobânzile vor fi de la 23%.

În afară de dobânzi, anul viitor mai trebuie să întoarcem 6,2 miliarde de lei credite mai vechi. Deci din totalul veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor de 64,86 miliarde de lei, 18% sau 11,7 miliarde lei vor merge pentru plata dobânzilor și datoriilor”, a explicat expertul.

Creștere anuală de 6% în următorii cinci ani

Vicepreședintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a spus că autoritățile vor face față tuturor cheltuielilor cu ajutor din exterior. „Cu suportul partenerilor externi vom reuși să executăm toate programele bugetare pe care ni le-am propus”, a spus el.

Marian a spus că autoritățile își propun în următorii cinci ani să atingă o dublare a ritmului de creștere a PIB-ului. Astfel, peste cinci ani, Republica Moldova ar trebui să aibă o rată medie de creștere de 6%.

Nu se știe însă cum va ajunge la acest ritm, dat fiind faptul că atât politica fiscală, cât și bugetul nu alocă prea multă atenție dezvoltării economiei reale, a companiilor.

Cum se stimulează businessul

Potrivit Ministerul Finanțelor, documentul conține un șir de măsuri proactive, care vor contribui la crearea unor condiții mai bune pentru dezvoltarea economică, printre care introducerea cotei de 0% la impozitul pe venit pentru întreprinderi micro, mici sau mijlocii, în cazul nerepartizării profitului net aferent perioadelor fiscale 2023-2025.

De asemenea, documentul presupune amortizarea accelerată a investițiilor pentru întreprinderile mari și implementarea conceptului privind restituirea sumei TVA acumulată în cont începând cu 1 ianuarie 2023.

Totodată, vor fi majorate plafoanele valorice la tichetele de masă: de la 35 de lei la 55 de lei și de la 55 de lei la 70 de lei și plafonul valorii mijloacelor fixe pentru care se calculează amortizarea în scopuri fiscale – de la 6000 de lei la 12 000 de lei.

În același timp, termenul de desfășurare a activității de comerț în baza patentei va fi prelungit până la 1 iulie 2023, iar 100% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor vor fi alocate către bugetele locale, sub formă de transferuri cu destinație generală.

Fermierii nemulțumiți

Asociația Forța Fermierilor s-a arătat profund dezamăgită de prevederile legii bugetului, constatând lipsa totală de transparență și predictibilitate în procesul adoptării acesteia.

„În prezent, agricultorii se confruntă cu o neglijență crasă din partea Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe pe subiectul mărimii Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii. În situația în care proiectul Legii bugetului pentru anul 2023 a fost aprobat cu viteza luminii de către Cabinetul de miniștri și pentru finanțarea ramurii strategice în anul viitor se planifică de facto doar circa 300 de milioane de lei, asociația Forța Fermierilor imediat, pe data de 7 decembrie, a solicitat discuția problemei pe platforma parlamentară în cadrul Comisiei abilitate”, se arată într-un comunicat al asociației.

Modul netransparent, în care a fost adoptată legea deranjează mai multă lume. Potrivit asociației Promo-LEX, Guvernul urma să aprobe și să prezinte Parlamentului proiectele legilor bugetare pe anul următor până la 15 octombrie, dar a făcut-o abia săptămâna trecută. La rândul său, Parlamentul urma să adopte aceste legi până la 1 decembrie.

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT