Etica lustrației// Valentin Dolganiuc: „Încercați să le propuneți actualilor deputați o astfel de inițiativă. Ar accepta ei o deconspirare a colaboraționiștilor?”

Continuăm să publicăm răspunsuri la ancheta „Gazetei de Chișinău” ce vizează tema lustrației. În ediția de astăzi, la ancheta noastră răspund Valentin Dolganiuc, Alecu Reniţă și Vasile Șoimaru, votanți ai Declarației de Independență a Republicii Moldova față de imperiul rusesc.

 Mișcarea de Eliberare Națională și Renaștere Românească, care s-a manifestat plenar la sfârșitul anilor 80, avea un obiectiv major – revenirea ACASĂ. Toate celelalte – Limba Română, Tricolorul, Imnul „Deșteaptă-te, române”, moneda națională etc., nu sunt nimic altceva decât parte din acest întreg.

Mișcarea a aprins torța națională, dornică de LIBERTATE față de imperiul rusesc și a reușit să trimită în Primul Parlament reprezentanții săi. Trebuie să menționez că numărul lor nu era suficient pentru a face dreptate și a aduce ACASĂ teritoriile românești din stânga Prutului.

În pofida acestui impediment, aceștia s-au impus puternic și au promovat pilonii fundamentali românești.

Visam frumos pe drumul revenirii ACASĂ, fără a suspecta că cineva – imperiul rusesc – nu era de acord cu noi. Astfel, în 1992, Moscova a înmormântat visul nostru românesc în tranșeele de la Nistru, declanșând războiul. De altfel, același scenariu l-a aplicat și în Ucraina.

Noi, deputații români, care luptam pentru a scăpa de imperiul rusesc și a reveni ACASĂ, nu de puține ori, simțeam prezența kgb-ului. El era printre noi, avea ochi și urechi mari, influența, se impunea.

A existat o inițiativă a unui grup restrâns de deputați, care cerea inițierea unei legi a lustrației. Este adevărat, aceasta a fost semnată și de deputați cu schelete în dulapul kgb-ului. De ce? Li s-a spus să nu le fie frică, căci niciodată nu  va fi adoptată o astfel de lege. Pentru confirmare, Petru Lucinschi, rezidentul-șef de aici, ne-a avertizat că o astfel de lege ar lăsa Parlamentul fără majoritate parlamentară și Uniunea Scriitorilor fără o bună parte din scriitori. I-am zis că vrem să o vedem și pe aceasta!

Ceea ce este foarte important, Legea Lustrației trebuie să fie una anti-imperiu rusesc! Da, anti-imperiu rusesc. Nu anti-kgb, precum s-ar crede. KGB-ul a fost și este doar un instrument imperial.

– Cât de necesară este acum o lege a lustrației în Republica Moldova?

Pornind de la faptul că legea lustrației trebuie să fie o lege anti-imperiu rusesc, adică să-i vizeze pe toți colaboraționiștii imperiului din toate timpurile, aceasta este mai mult decât necesară. Ea este una existențială!

Pentru cei neinițiați explic ce înseamnă colaboraționist – trădător de Neam și Țară.

Să vedeți ce tablou „măreț” am avea! Să vedeți câți colaboraționiști ar fi demascați! Și nu vorbesc doar de cei din spatele lui Lucinschi, Voronin, Dodon sau Șor. Vorbesc de cei care s-au regăsit în Mișcarea de Eliberare Națională, în partidele politice declarate unioniste, pe la Lupu și Filat, prin actuala majoritate parlamentară, prin instituții de stat (SIS, Procuratură, Justiție), prin Academie, prin universități, prin uniuni de creație, prin mass-media, prin televiziuni, prin biserică etc., etc.  Aoleu ce țipete s-ar mai auzi! Ar chițcăi ca dracii!

– Cât de reală ar fi realizarea unui proces al lustrației în prezent în Republica Moldova?

Pornind de la faptul că o lege a lustrației anti-imperiu rusesc ar profila destul de mulți vânzători de neam românesc, sunt mai mult ca sigur că o astfel de inițiativă va fi sugrumată din fașă. Încercați să le propuneți actualilor deputați din majoritatea parlamentară o astfel de inițiativă. Ar accepta ei oare o deconspirare a colaboraționiștilor? O astfel de propunere ar fi o hârtie de turnesol.

Dacă, totuși, s-ar întâmpla o minune și ar fi adoptată o astfel de lege, procesul va fi destul de anevoios. De ce?

Unu. O parte din dosarele de la Chișinău au fost evacuate de către kgb înainte de Independență. 

Doi. Funcțiile cheie sunt deținute de către colaboraționiști. Or aceștia nu-s smintiți să se autodenunțe. 

– În ce relație ați fost cu KGB?

Mai degrabă, ei au fost într-o relație cu mine, fără ca eu să știu acest lucru. Da, de mic copil am beneficiat de „hrană românească”. Eu sunt din Zăbriceni, Edineț. La vârsta de cinci ani citeam o revistă românească pentru copii – „Arici-Pogonici”. Am crescut exclusiv cu televiziunea românească. La Chișinău, colegii de la facultate mă invidiau. Despre ceea ce discutam în familie, n-am să vă spun. O familie numeroasă, deportată și urmărită ulterior. Per ansamblu, Zăbriceni este un sat cu o pronunțată valență românească. Unul dintre consătenii mei, regretatul Iurie Zavadschi, a fost în colegiul de redacție al revistei „Glasul”. Mai am și alți consăteni, inclusiv din breasla dumneavoastră, care poartă cu sfințenie numele de român. Dar ce bătrâni avem noi!

Sunt sigur că am fost în atenția poliției politice a imperiului rusesc, dar apogeul a fost în noiembrie 1988, când m-am „luat de piept” cu procurorul general de atunci, Demidenco. Venise să promoveze „tezele cu proteze” ale imperiului, care impuneau limba rusă drept limbă de stat. I-am spus verde în ochi că urss este un imperiu, care ne-a ocupat în 1940, iar partidul comunist este un criminal, care ne-a omorât prin deportare și foamete organizată. M-au salvat consătenii, care, la propunerea profesorului meu de istorie, regretatul Grigore Bîtcă, m-au înaintat drept candidat pentru postul de deputat în Parlamentul republicii. Nu i-am dezamăgit, am fost deputat în Primul Parlament, unul dintre puținii deputați care au avut în program INDEPENDENȚA față de imperiul rusesc. 

– În domeniul Dvs. de activitate ce influență avea această structură odioasă?

Pe agenții kgb-ului nu-i interesa prea mult ingineria. Ei erau preocupați de ingineria sufletului, mutilarea lui, modificarea, transformarea în mutanți a celor din colonii.

Cred că nu le pica bine când, la diferite întruniri raionale, eram singurul care vorbea în limba română. Dar kgb-ul era departe de un inginer. Se „apropia” de el, doar când se implica în ingineria românească.

Vă mulțumesc pentru posibilitatea de a prezenta poziția mea față de o posibilă lege a lustrației, lustrație anti-imperiu rusesc.