Oamenii de afaceri cer predictibilitate și relaxarea politicii fiscale

460
0

În cadrul unei dezbateri pe marginea Politicii Bugetar-Fiscale pentru anul viitor, organizate miercuri sub egida Agendei Naționale de Business, reprezentanții asociațiilor de business au cerut îmbunătățirea documentului, subliniind necesitatea asigurării predictibilității măsurilor de politici bugetar-fiscale pe care statul le aplică în raport cu mediul de afaceri.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Documentul a fost lansat în dezbateri publice cu o mare întârziere. Deși, potrivit regulamentelor, acesta trebuie să înceapă a fi discutat după 30 iunie, el a fost publicat abia pe 11 noiembrie.

Documentul, expus spre consultări cu doar cinci săptămâni înainte de intrarea sa în vigoare, schimbă radical regulile pieței, încălcând deciziile agreate anterior prin anunțarea de noi niveluri de taxe și accize.

Printre problemele sesizate de asociațiile de business se numără cota diferențiată de TVA în agricultură, care subminează regulile de bază ale concurenței de piață și încurajează importurile din zonele sau țările care au TVA mai mic. Pe lista de probleme se află și creșterea accizei la produsele alcoolice și de tutun la un nivel mult mai mare decât cel stabilit prin calendarul legal existent în domeniu.

„O creștere de 15% a accizei la alcool, față de cota de 5% asumată anterior, creează riscuri foarte mari de amplificare a fenomenului evaziunii fiscale și a comerțului de contrabandă. Mai mult chiar, la produsele alcoolice, Republica Moldova a depășit nivelul minim recomandat de Uniunea Europeană și al țărilor membre”, se menționează în sinteza recomandărilor, sugerate pe parcursul ședinței.

Este de menționat că, ținând cont de nivelul salariilor din Republica Moldova, povara fiscală este de 2,5 ori mai mare decât în România, țară membră a Uniunii Europene.

Oamenii de afaceri au subliniat că și-au făcut calculele pe o creștere a accizelor de 5% anual, cum era convenit, iar noua majorare le dă peste cap toate planurile.

În ce privește majorarea accizelor la tutun, aceasta va duce la un fenomen inedit. Dacă până acum Republica Moldova era sursă de contrabandă pentru țările vecine, în special pentru România, din 2023 aceasta ar putea deveni destinație.

În prezent, Republica Moldova are un calendar echilibrat de creștere graduală a ratelor la toate categoriile de produse din tutun, aprobat și inclus în Codul fiscal pentru anii 2021-2023. În medie, acciza minimă crește cu 134 lei anual sau cu 7 Euro. Acest lucru a asigurat venituri bugetare stabile și sustenabile pentru Guvern, care au crescut cu 11% an de an, predictibilitate pentru operatorii pieței și menținerea comerțului ilegal din contrabandă și contrafacere la cote reduse. Comerțul ilegal în Moldova a atins un nivel de 4,1% în 2021, potrivit studiului Ipsos Illegal Trade Research.

În baza calendarului aprobat din Codul fiscal, în 2023, Republica Moldova va atinge o acciză minimă de 1103 lei pentru 1000 de țigări, în creștere cu 144 de lei sau opt euro față de 2022.

Marii importatori de țigări spun că o astfel de creștere a accizei este sustenabilă. În Ucraina există un nivel asemănător de accize, fapt care pune pe picior de egalitate piețele respective din alte țări. Însă majorarea peste acest nivel de 8 euro, conform calendarului, va conduce la un preț mai mare pe piața moldovenească și la o contrabandă masivă din Ucraina.

Spre exemplu, în anii 2007-2010, România, Bulgaria, Lituania, Letonia și alte țări nou-intrate în UE au majorat acciza cu 9-10 Euro  pentru  o mie de bucăți. În consecință, în 2010, comerțul ilegal cu țigarete a atins 54% în Letonia, 47% în Lituania, 40% în Bulgaria și 37% în România. Bugetul de stat al României a pierdut peste 1 Miliard Euro în 2010. După aceste fenomene adverse, toate noile state membre UE au aplicat o politică fiscală echilibrată, cu creșteri de maximum cinci euro pentru mia de bucăți. Acciza pe țigări și pe alcool este considerată un fel de taxă pe viciu, menită să descurajeze fumatul și abuzul de alcool. Însă experiența anterioară a statelor arată că măsurile radicale de interzicere sau reducere radicală a consumului conduc la înflorirea contrabandei, producerii ilegale și comerțului ilicit. Drept urmare, statul nu obține nici diminuarea răspândirii acestor vicii și mai și pierde sume uriașe de bani la buget.

De asemenea, reprezentanții mediului de afaceri au recomandat autorităților să permită aplicarea unor măsuri de natură să mențină forța de muncă în această perioadă de inflație galopantă și reducere a veniturilor reale ale populației.

Amintim că statul a anunțat acordarea unei indemnizații unice pentru bugetarii cu salarii mai mici de 15 mii de lei, în valoare de trei mii de lei. Businessul ar dori să aibă și el o astfel de oportunitate, doar că roagă autoritățile să nu impoziteze această sumă. În privința facilităților pentru angajați, a mai fost cerută majorarea plafonului maxim al valorii tichetelor de masă. Totodată, în corespundere cu inflația a fost recomandată și majorarea mărimii scutirilor aplicate pentru impozitul pe venit.

Mediului de afaceri recomandă autorităților să aplice o politică fiscală stimulativă privind produsele alimentare.

În condițiile statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar trebui să urmeze practicile  comunitare, unde cota TVA la alimente este de 7, 8 sau 11%. Acest fapt ar fi benefic atât pentru consumatori, care ar reduce cheltuielile pentru produsele de primă necesitate, cât și pentru producătorii agricoli, care ar avea ocazia să reducă costurile și să devină mai competitivi pe piața externă, dar și pe cea internă.

Totodată, este de menționat că, după declanșarea războiului din Ucraina, agenții economici moldoveni au pierdut căile de aprovizionare cu materii prime din statele CSI și au fost nevoiți să apeleze la furnizori din Uniunea Europeană, unde prețurile sunt mai mari. Ar fi necesar, susțin oamenii de afaceri, ca pe perioada războiului, autoritățile să renunțe la taxele vamale pentru importul materiilor prime.

În general, oamenii de afaceri au menționat că politica fiscală ar trebui să fie orientată spre extinderea bazei fiscale, și nu pe înăsprirea administrării fiscale. Asta ar însemna să fie adoptate măsuri de relaxare, care să permită inițierea și dezvoltarea a cât mai multe afaceri. Odată ce vor apărea mai multe afaceri noi prospere, baza de impozitare va fi mai mare și statul va acumula mai mulți bani la buget. Înăsprirea, pe de altă parte, constrânge oamenii să închidă afacerile și să plece, închizând locuri de muncă și fiind pierdute irecuperabil încasări la buget. De altfel, politica fiscală pentru anul viitor nu este apreciată în totalitate negativ de către mediul de afaceri. Una din prevederile documentului presupune scutirea de impozit a venitului reinvestit în întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Este un bun stimulent pentru investiții și deschiderea de noi locuri de muncă.

Mediul de business și-a manifestat deschiderea pentru organizarea unor mese de lucru cu reprezentanții autorităților pentru a îmbunătăți legislația și a crea premisele unei dezvoltări și creșteri economice sănătoase și durabile, într-un cadru legal predictibil și care să încurajeze concurența reală, fără discriminări. În urma dialogului, oameni de afaceri speră că lista relaxărilor benefice businessului, va deveni mult mai extinsă.

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE