Ce va schimba înlocuirea ministrului economiei?

În ședința de miercuri a Guvernului a fost anunțată demisia ministrului economiei. Teoreticianul Sergiu Gaibu, care a condus ministerul mai bine de un an, a fost înlocuit cu politicianul Dumitru Alaiba, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.

Din declarațiile celor doi rezultă că nu se vor schimba prea multe în gestionarea unuia din cele mai importante ministere, dar și unul din cele mai neobservate pe timpul actualei guvernări.

Cu ce se laudă vechiul ministru…

În declarația sa făcută la plecarea de la minister, Sergiu Gaibu a trecut în revistă mai multe acțiuni, pe care le consideră reușite.

Printre acestea se numără reformarea Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care a fost redenumită în Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

De asemenea, a fost menționată reforma Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorului (ISSPNPC), care ar fi la final. Ex-ministrul a remarcat printre reușite programul de reformare a infrastructurii calității și simplificare a proceselor și digitalizarea acordării actelor permisive.

Alt rezultat pe care dl Gaibu îl consideră important se referă la aprobarea Legii privind risipa alimentară.

Totodată el a menționat și reformele ce țin de simplificarea relațiilor de muncă, simplificarea taxării, dar și conlucrarea cu alte instituții ale statului și parteneri internaționali pentru simplificarea cerințelor tehnice de operare în domeniile cele mai populare pentru întreprinderile de familie și microîntreprinderi.

… și ce promite noul

Succesorul său spune că va continua lucrurile care au fost inițiate în acest an și jumătate de Sergiu Gaibu.

„O să ne mișcăm cu multă energie, o să accelerăm procesele, o să triplăm eforturile”, promite Alaiba.

Acesta spune că se va axa pe debirocratizarea mediului de afaceri.

„Avem un sistem fiscal complicat, un sistem de raportare greoi, și da, avem controale abuzive. Avem un aparat birocratic uneori prea departe de așteptările și necesitățile antreprenorilor. O să eliminăm hârțoage și proceduri depășite de timp. Cât mai multe și cât mai rapid”, promite noul ministru.

Totodată, el făgăduiește modernizarea serviciilor publice pentru antreprenori.

„O să digitalizăm TOT. Anume tot. Pentru că în Estonia e chiar TOT, deci e demonstrat că e posibil. O să eliminăm obstacolele din calea businessului. Oamenii de afaceri nu trebuie să piardă timpul valoros interacționând cu statul, ci să se concentreze pe dezvoltarea afacerii”, menționează Dumitru Alaiba.

El spune că trebuie scoasă din umbră aproape jumătate din economia reală. Facilitarea la maximum a accesului la finanțare a antreprenorilor, ajutorarea acestora pentru a depăși dificultățile provocate de criza energetică și  războiul din Ucraina reprezintă alte priorități ale ministrului nou-numit.

„Republica Moldova este condamnată să fie cea mai liberă, cea mai deschisă și cea mai eficientă energetic economie din regiune, parte a Uniunii Europene. Doar asta poate aduce prosperitatea unei țări mici, fără acces la mare, fără resurse naturale”, a declarat Dumitru Alaiba.

Promisiunile noului ministru arată destul de frumos, însă la fel arăta și programul electoral al PAS, în baza căruia ar fi trebuit să activeze guvernul. Digitalizarea și debirocratizarea, care să simplifice la maximum viața businessului, erau incluse chiar în programul electoral al partidului de guvernare.

Prin ce s-a remarcat Alaiba în Parlament

Dincolo de promisiuni, care corespund, în mare, programului electoral PAS, pentru a fi conștienți de viziunea noului ministru asupra problemelor cheie din economie, urmează să atragem atenție la principalele proiecte de lege, promovate de către acesta din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Alaiba s-a făcut remarcat printr-un proiect ce limita dezmățul companiilor de microfinanțare, constrângându-le să aplice dobânzi mai mici și să fie mai corecți cu clienții, în special pe partea de dezvăluire a informației și informării privind costurile reale ale creditelor. Deși nu este un proiect nemijlocit probusiness, ci mai degrabă, de ordin social, acesta se include în logica dezvoltării economice, prin sporirea competitivității corecte pe piața respectivă și educarea financiară a populației, care să știe să aleagă produsele financiare mai avantajoase.

Alt proiect, prin care s-a remarcat Dumitru Alaiba, s-a referit la interzicerea cazinourilor. Iarăși este un proiect mai degrabă cu tentă socială, care ar avea menirea să-i ocrotească pe cei împătimiți de jocurile de noroc de sărăcire. Doar că, odată cu dispariția cazinourilor, viciul respectiv nu a dispărut, iar persoanele afectate de el au ocazia să piardă banii în jocurile de noroc de pe întinsurile nemărginite ale internetului, care nu cad sub incidența legislației moldovenești.

Cel mai nou proiect promovat de către Alaiba este cel de interzicere a magazinelor duty-free, cele care vând fără taxe la ieșirea de pe teritoriul Republicii Moldova. Deși are o conotație mai degrabă politică, urmărind lipsirea Partidului „Șor” de o importantă resursă de finanțare, proiectul în cauză a fost criticat vehement în rândul mediului de experți. Și asta deoarece este prejudiciată o activitate, care, de rău de bine, oferă locuri de muncă și aduce și niște venituri la buget. Dispariția magazinelor respective i-ar face pe moldovenii care călătoresc cu avionul să-și cumpere mărfuri fără taxe în alte țări, unde acest gen de business nu este abolit.

Aceste constatări ne aduc, mai degrabă, la gândul că ministrul Alaiba, din postura sa anterioară de președinte de comisie de profil în Parlament nu a promovat legi, care se integrează într-o strategie bine conturată de dezvoltare a businessului moldovenesc pe termen lung, după cum nici activitățile ex-ministrului Gaibu nu s-au transformat într-o dezvoltare tumultuoasă a antreprenoriatului și businessului în general.

Businessul așteaptă acțiuni concrete de susținere

Deși acestea nici nu puteau să se dezvolte prea mult în perioada de crize multiple și război la hotar, nu s-a observat să fie prezentă în preocupările ministerului vreo politică care ar reduce povara fiscală sau birocrația vamală, spre exemplu. Iar acestea sunt, de fapt, cele mai  invocate de către mediul de afaceri instituții generatoare de birocrație și de suprimare a businessului.

Întreprinderile mici și mijlocii se închid sau pleacă într-un număr mai mare decât se deschid, iar asta conduce la reducerea locurilor de muncă și la emigrare, problema economică numărul unu a Republicii Moldova.

Deschiderea și menținerea forței de muncă prin stimulente fiscale oferite angajatorilor nu se regăsește printre prioritățile Guvernului. Din contră, potrivit mai multor semnale din partea asociațiilor de business, administrarea fiscală din ultimul timp este extrem de severă, ceea ce face și unele companii mari să iasă de pe piața moldovenească.

Și nu există nimeni nici la ministerul Economiei, nici în Parlament, care să atenționeze asupra unei astfel de politici. În final, sperăm că ministrul Alaiba va cere pentru început publicarea spre consultare a proiectului politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor, un document esențial pentru oamenii de afaceri, în baza căruia își trasează în mare parte obiectivele pentru anul viitor. Astfel, ministrul ar arăta prin fapte că este deschis și promovează cu adevărat interesele mediului de afaceri.