UE ne ajută din nou, dar cum ne ajutăm noi singuri?

195
0

Uniunea Europeană mai oferă un suport financiar de 250 de milioane de euro Republicii Moldova pentru a nu admite o criză energetică profundă, care să provoace căderea actualei guvernări prooccidentale. Dincolo de aceste ajutoare extrem de importante pe care le primește, guvernarea de la Chișinău nu dă însă semnale că ar ști ce urmează să facă cu economia națională în perspectivă medie și lungă.  

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Ajunsă într-o perioadă extrem de dificilă din cauza scumpirii pronunțate a resurselor energetice, Republica Moldova primește o nouă finanțare de la Uniunea Europeană, care s-o ajute să treacă mai ușor de această iarnă. Aflată într-o vizită la Chișinău, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat oferirea unei finanțări în valoare de 250 milioane de euro Guvernului de la Chișinău.

Încă 250 milioane de euro de la Uniunea Europeană

„Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică acută, care ține atât de alimentarea cu gaze și energie electrică, cât și de modul de a vă permite să achitați pentru aceste resurse. Noi ne vom asigura că vom face tot posibilul ca dumneavoastră să faceți față acestei crize. Iată de ce am pregătit un pachet suplimentar de susținere energetică pentru R. Moldova”, a anunțat șefa executivului UE.

Două sute de milioane de euro vor fi acordate în caz de necesitate, pentru acoperirea necesităților de gaze. De altfel, jumătate din această sumă este sub formă de grant, adică e nerambursabilă. Cealaltă sută de milioane este sub formă de împrumuturi. Banii vor fi oferiți, începând cu 1 ianuarie 2023. Pe lângă aceasta, vor fi acordați 50 de milioane de euro în calitate de suport bugetar, pentru compensațiile oferite celor mai vulnerabile persoane.

Totodată, Comisia lucrează cu secretariatul comunității energetice pentru a crea o schemă de salvare a Republicii Moldova, care să permită achizițiile de resurse energetice.

„Eu sper că toate aceste măsuri vor da R. Moldova acel sprijin necesar ca să treacă peste iarnă. Dacă ne-am uita la viitorul nostru comun, Republica Moldova nu este doar vecinul și partenerul nostru, dar este și un candidat la aderarea la UE. Republica Moldova este parte din familia noastră europeană și familia se unește atunci când vremurile sunt grele. De aceea sunt astăzi aici”, a afirmat Ursula von der Leyen.

 Republica Moldova, veriga slabă în tabăra statelor democratice?

 Acordarea acestui ajutor are mai multe valențe decât cele de ordin social. Susținerea Republicii Moldova trebuie privită prin prisma războiului din Ucraina, care este îndreptat, în primul rând, spre subminarea actualei ordini mondiale. Chiar oficialii ruși au spus că actuala ordine, bazată pe democrație și drepturile omului, trebuie schimbată. Rușii nu spun cu ce ar vrea să schimbe actuala ordine, însă nu este greu de dedus din acțiunile armatei ruse în Ucraina, că ar fi vorba despre dreptul celui puternic de a-l domina pe cel slab. Se lovește în însăși temelia civilizației occidentale, bazată pe libertatea omului de a-și decide singur soarta.

Oricât ar fi de regretabil, deși s-a aliniat lumii civilizate, Republica Moldova poate fi veriga slabă a lumii libere în această confruntare. Folosindu-și arma energetică și propaganda agresivă, Federația Rusă încearcă să pună presiune pe populația țărilor europene, care să schimbe actualii guvernanți pe unii mai reticenți în a oferi ajutor Ucrainei în lupta sa contra agresiunii rusești. Și Republica Moldova ar putea fi prima rândunică în acest sens. Nu întâmplător au fost reduse drastic cantitățile de gaze livrate Republicii Moldova, care au condus la scumpirea energiei electrice. Și asta pe fundalul unor proteste masive ale partidelor proruse, a căror legătură cu Kremlinul este destul de certă.

În acest context, nu întâmplător, președinta Maia Sandu a menționat ordinea globală în cadrul briefingului, susținut împreună cu Ursula von der Leyen.

„Ucrainenii, astăzi, își apără cu arma în mână patria, viitorul și libertatea. Milioane de copii, femei, vârstnici și–au găsit libertatea în alte țări. Noi i-am ajutat pe toți cei care au ajuns în Republica Moldova din prima zi. Respectăm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și nu recunoaștem anexarea teritoriilor sale din est de către Federația Rusă. Rămânem, totodată, convinși că este nevoie de eforturi și mai mari, de unitate și de solidaritate la nivel global pentru a forța Rusia să plece din Ucraina. Doar așa vom reinstala pacea”, a declarat președinta.

Totodată ea a menționat vulnerabilitățile Republicii Moldova.

„Ne confruntăm cu cea mai gravă criză energetică din ultimele trei decenii. O criză în care resursele energetice sunt folosite pe post de arme ce sunt îndreptate împotriva democrației. Acest război energetic se întâmplă nu doar în R. Moldova, a spus Maia Sandu.

Un nou grant de la Guvernul Germaniei

Este de menționat că membrii Cabinetului de miniștri au aprobat în ședința de miercuri un proiect cu privire la inițierea negocierilor și aprobarea semnării înțelegerii dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Federale Germania privind cooperarea financiară.

Scopul înțelegerii este acordarea unui suport financiar nerambursabil, în valoare de 40 milioane de euro, pentru a susține programele de stat privind compensarea creșterii costurilor la energie pentru grupurile vulnerabile.

Suportul bugetar nerambursabil va fi debursat pe conturile Ministerului Finanțelor până la data 15 decembrie 2022.

Prin anunțarea noilor finanțări, Uniunea Europeană transmite mesajul că nu va admite scoaterea Republicii Moldova din frontul statelor democratice în actuala confruntare geopolitică globală.

Cât vom trăi din împrumuturi

În ultimul an doar UE a acordat 840 de milioane de euro în împrumuturi și granturi nerambursabile Republicii Moldova. În anul viitor acestea vor continua cel mai probabil. Este clar că fără aceste finanțări, autoritățile de la Chișinău n-ar fi făcut față crizelor suprapuse cu care se confruntă de mai bine de un an. Până la urmă nu contează cum se descurcă, dar se descurcă, am zice noi.

Însă nu putem să nu constatăm că finanțarea externă este practic singura soluție a actualei guvernări, prin care economia moldovenească este menținută pe linia de plutire. Puterea de cumpărare a populației este menținută cât de cât prin infuziile masive de bani prin intermediul compensațiilor și unor programe sociale extinse. Acestea sunt, însă, măsuri de avarie. Dincolo de ele nu s-a profilat, deocamdată, nicio strategie a Guvernului pe termen lung sau mediu de a dezvolta economia, de a crea condiții pentru ca businessul să-și revină și să înceapă să crească, să deschidă locuri de muncă, să oprească exodul populației și să majoreze contribuțiile la bugetul de stat. În afară de programe sociale sau de eficientizare a colectărilor fiscale, nu am văzut nici un proiect complex privind stimularea dezvoltării businessului. Deocamdată, nu a fost publicată spre consultare măcar politica-bugetar fiscală pentru anul viitor, cea care ne va arăta cum se va comporta guvernarea cu businessul în anul care vine.

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT