Creșterea inflației s-a oprit, experții estimând că aceasta urmează să scadă constant, dar sigur în următorii ani. Cu toate acestea nivelul ei extrem de înalt din acest an va avea un impact puternic asupra situației din anul viitor.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEBiroul Național de Statistică anunța acum 10 zile că inflația a crescut cu 1,43% în luna septembrie față de august, însă în valoare anuală este mai mică decât cea din august, ajungând la o valoare anuală de 33,97%.
Prin ce se explică acest lucru paradoxal la prima vedere? La mijloc este baza de comparație, cum o numesc experții în macroeconomie.
Valoarea anuală a inflației reprezintă suma indicilor prețurilor de consum din ultimele 12 luni. Adică se adună valorile medii lunare ale creșterii prețurilor. Astfel, inflația anuală la finele lunii septembrie a luat în calcul perioada 1 octombrie 2021 – 30 septembrie 2022, iar inflația anuală de la finele lunii august a cuprins lunile septembrie 2021 – august 2022, valoarea IPC din septembrie 2021 fiind înlocuită de valoarea IPC din septembrie 2022. Și așa cum inflația lunară a fost mai mică în septembrie curent decât acum un an, inflația anuală a scăzut chiar dacă în septembrie curent prețurile au crescut față de luna precedentă.
La modul general, experții vorbesc despre faptul că inflația a depășit vârful și urmează să scadă în următoarele luni. Este o evoluție firească, or creșterea puternică a prețurilor nu poate continua la nesfârșit. La un moment dat consumatorii încep să procure tot mai puține produse, fapt ce reduce cererea și, într-un final, chiar dacă prețurile nu scad, au o creștere mult mai moderată decât anterior.
Inflația a atins vârful și urmează să coboare
Tendința de diminuare a inflației se va menține și în continuare, cu excepția, probabil, a lunii octombrie, când au intrat în vigoare noile tarife la gazele naturale, mai mari cu 30% decât în luna precedentă.
Astfel, prognozele Băncii Naționale a Moldovei, care anticipa încă în iulie că inflația va atinge vârful de cel mult 34,7% în lunile octombrie-noiembrie, este pe cale să se materializeze.
Economistul Alexandru Fală de la centrul analitic Expert-Grup consideră că estimările BNM sunt apropiate de realitate, În opinia lui, majorările tarifelor la gaze ar putea majora nesemnificativ inflația în luna octombrie, după care aceasta va urma o tendință de diminuare.
„Cred că acum inflația e undeva în jurul nivelului maxim și, deși nu am calcule exacte, cred că efectul majorării tarifelor la gaze ar fi cam de 1,5-2 puncte procentuale. Pe de altă parte, Guvernul va oferi compensații pentru consumatorii de gaze, care vor contribui la reducerea majorării”, a explicat expertul.
După aceasta, inflația ar trebui să meargă rapid în jos, dacă nu vor apărea alte șocuri, consideră expertul.
Deși se atestă și o oarecare scumpire a carburanților, în special din cauza cotațiilor Platts înalte la produsele petroliere, acesta nu vor fi mai mari decât acum un an și nu vor conduce la creșterea inflației. În ce privește produsele alimentare, care au contribuit în cea mai mare măsură la inflația din ultimul an, prețurile acestora au început să stagneze sau chiar să scadă în ultimul timp.
În concluzie, expertul se așteaptă la o diminuare a inflației deja în trimestrul curent.
Prognoze sumbre pentru anul viitor
Și doctorul în economie Sveatoslav Mihalache prognozează o scădere constantă a ratei anuale a inflației, anticipând că deja la finele anului viitor aceasta ar putea ajunge în coridorul, țintit de Banca Națională, de 3,5-6,5%.
Totuși, situația nu e chiar atât de roz cum pare, or inflația enormă din acest an va avea efecte grave asupra economiei moldovenești.
Potrivit lui Mihalache, deja în trimestrul trei al anului curent, în Republica Moldova a fost înregistrată o scădere economică și aceasta ar putea să se prelungească până în trimestrul trei din anul viitor.
„Vom avea o scădere economică timp de cinci trimestre consecutiv. O astfel de situație nu a mai existat în istoria recentă a Republicii Moldova. Multe afaceri nu vor rezista atâta timp unei scăderi economice, este de așteptat închiderea de afaceri, șomaj și noi valuri de emigrare”, explică economistul.
Situația va fi agravată și de dobânzile mari la credite. Altfel spus, fiind afectate de lipsa de lichidități, multe afaceri nu-și vor putea permite să se finanțeze la dobânzile actuale ale băncilor comerciale.
De asemenea, economistul este îngrijorat de lipsa unor politici coerente și ample în vederea susținerii businessului. Pe fundalul unor politici de ordin social, care își propun menținerea cât de cât a puterii de cumpărare a populației, lipsește o politică de susținere a businessului, care este sursa de bani pentru aceste politici sociale.
Potrivit lui Mihalache, nivelul inflației, deși va scădea în următoarele luni, totuși va fi unul destul de ridicat la finele anului, el estimând o valoare puțin mai mică de 30%.
Potrivit legislației, în fiecare an, la 1 aprilie, este efectuată indexarea pensiilor la valoarea inflației anuale, înregistrată la 31 decembrie. Prin urmare, Guvernul va trebui să majoreze cele circa 675 mii de pensii cu 30%. De asemenea, ar trebui majorate și salariile bugetarilor. Potrivit lui Mihalache, doar pentru indexarea pensiilor ar fi nevoie de circa 10 miliarde de lei, iar pentru majorarea salariilor bugetarilor, de alte cinci miliarde. De unde va lua Guvernul bani în condițiile în care în acest an a contractat foarte multe împrumuturi externe, iar dobânzile pentru împrumuturile din interior ale Guvernului sunt extrem de mari din cauza inflației. Potrivit lui Mihalache, politica de împrumutare a banilor din exterior pentru consum nu este una sustenabilă, Guvernul trebuie să se gândească deja cum va întoarce aceste împrumuturi.
Guvernul este mai optimist
Potrivit ultimelor estimări ale Fondului Monetar Internațional, economia moldovenească va stagna în acest an, iar rata anuală a inflației va constitui 28,5%. Pentru anul viitor FMI anticipează că economia Republicii Moldova va crește cu 2,3%, iar inflația va scădea la 13,8%.
Deocamdată nu există sau cel puțin nu a fost făcut public proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2023, care să arate ce acțiuni va întreprinde guvernul pentru a reuși să facă față unui an destul de dificil din punct de vedere economic.
Recent, Guvernul a aprobat, însă, la ultima ședință de Guvern Cadrul Bugetar pe termen Mediu (CBTM), care conține unele estimări ale autorităților.
Proiecțiile bugetare arată că veniturile bugetare vor fi în creștere anul viitor cu 12,2%.
„Majorarea veniturilor pe termen mediu va fi susținută de creșterea nominală a PIB-ului, de intensificarea comerțului exterior, de majorarea cotelor accizelor, precum și de măsurile luate pentru consolidarea administrării fiscale”, se spune laconic în CBTM.
Pe de altă parte, cheltuielile publice vor fi consolidate pentru asigurarea sustenabilității bugetului, protejând în același timp alocările pentru cheltuieli sociale și investiționale. Se prognozează că până în anul 2025 acestea vor fi în creștere cu 22% față de anul 2022. Concomitent, soldul bugetar negativ al bugetului public național se estimează a fi de 6% în 2023.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE